Perioada de pregatire pentru productie incepe dupa formarea loturilor (in jurul datei de 1 decembrie) si are ca scop acumularea in organismul viitoarei ouatoare a rezervelor necesare. Furajarea este efectuata la discretie, nivelurile de energie si proteine fiind calculate ca pentru o productie de 30% ouat, cunoscut fiind ca la un furaj concentrat cu 16% proteina digestibila si 2700 Kcal energie metabolizabila, o gasca consuma 280 g furaj concentrat pe zi.
Pentru perioada de productie propriu-zisa, furajarea ad-libitum este asigurata prin administrarea furajului concentrat in proportie de 80-90% din valoarea ratiei a unui furaj bogat in celuloza (fan de lucerna) pentru asigurarea balastului. Avand in vedere caracterul sezonier al ouatului la gaste se poate stabili un calendar al furajarii adultelor de reproductie, corelat cu sursele furajere de volum adica, masa verde, suculente, fan. Pentru perioada neproductiva, dintre ciclurile de ouat, se folosesc niveluri de furajare indentice cu cele ale tineretului, de la 8-26 saptamani.
In cazul exploatarii gastelor in doua cicluri de ouat pe an, intreaga perioada a anului sunt furajate cu niveluri corespunzatoare fazelor de productie. Necesarul de apa de baut este de 250-300 l/gasca/an apoi revenind la 0,7-0,9 l/zi. Datorita cerintelor de intretinere a penajului (toaleta zilnica) consumul poate ajunge la 5 l/zi de gasca. Frontul de adapare este de 4-5 cm/gasca.
Frontul de furajare pentru hranirea gastelor cu furaj concentrat administrat ad-libitum este de 4-5 cm/gasca, iar pentru furajarea restrictionata, in perioada neproductiva, de 15-20 cm. Pentru admini-strarea masei verzi la padoc este necesar un front de 15-20 cm/gasca.
Hranirea bobocilor de gasca pentru carne
Pentru perioada de demarare, cerintele nutritionale sunt simulare cu cele ale tineretului de reproductie. In conditiile cresterii bobocilor dupa varsta de 8-9 saptamani, in vederea ingrasarii sau indoparii, acestia vor fi furajati 5-6 saptamani dupa o ratie de intretinere bazata pe un consum mare de masa verde, in scopul dezvoltarii tubului digestiv, dupa care 3-4 saptamani sunt furajati intensiv cu o ratie in care o pondere importanta o au cerealele, in special porumbul.
Nivelul nutritiv trebuie adaptat in raport cu modul in care pasarile reactioneaza la consumul furajelor. In acest sens se impune examinarea periodica a dejectiilor cunoscandu-se ca: dejectiile de culoare brun-roscat indica exces de glucide; dejectiile de culoare negricioasa indica exces de proteina; dejectiile diareice, daca sunt cauzate de boli infectioase poate rezulta din furaje alterate sau mucegaite.
In ceea ce priveste tehnologia de alimentatie, tendinta este de a reduce cantitatea de nutret combinat administrat, prin imbunatatirea continua a parametrilor nutritionali a furajelor combinate prin evitarea risipei de furaje, prin folosirea celei mai adecvate tehnologii de restrictionare a hranirii gastelor, in functie de ritmul de crestere si dezvoltare, sistemul de exploatare etc.
In cresterea intensiva a pasarilor este necesar sa se asigure necesarul de vitamine, prin vitamine naturale continute de nutreturi si prin vitamine sintetice, suplimentate prin premixuri. Carenta de vitamine, mai ales a vitaminelor A, D, E si B2, se manifesta mai acut in anumite perioade ale anului si in special in lunile de iarna. In stabilirea cerintelor de vitamine, trebuie sa se ia in considerare faptul ca o data cu perfectionarea genetica a materialului biologic si cu aplicarea unor sisteme moderne de exploatare, consumul de furaj combinat scade, in consecinta componenta retetelor in energie si substante nutritive, mai ales in vitamine, trebuie revazuta periodic. In afara perioadelor normale de exploatare exista perioade in care, datorita unor factori de stres fiziologic (inceperea ouatului), sau stres de manipulare (vaccinari, transferari in alte adaposturi etc), productia palmipedelor este afectata. In aceste cazuri se vor administra unele premixuri vitaminice, care sa asigure un consum majorat de vitamine.
Principalii aditivi utilizati, recomandati pentru componenta retetelor furajere sunt: grasimi animale sau vegetale, aminoacizi sintetici, microelemente, vitamine, antibiotice, hormoni sintetici, pigmenti antioxidanti etc. Asigurarea aditivilor furajeri in ratie se face prin premixuri mineralo-vitaminice.
Premixul este preamestec in care se fixeaza pe un suport substantele active si poarta diferite denumiri: premix, supernucleu etc. dupa tara producatoare. La noi in tara se produc premixuri cunoscute sub denumire de zoofort si premixuri speciale profilactice si curative, cu denumiri specifice ca antistress, progal, plumogal, ovogal, dar pot fi intalnite si sub alte denumiri si marci.
Intrucat palmipedele nu au aparat de masticatie ca celelalte animale, triturarea nutreturilor se face in stomacul muscular cu ajutorul unor pietricele pe care palmipedele crescute in libertate si le procura singure. Nisipul cu o granulatie fina este contraindicat, deoarece pe langa faptul ca nu se mentine in pipota, el trece in intestin si produce enteropatii mecanice, tulbrurari de digestie etc.
La palmipedele hranite cu nutret combinat sub forma de faina sau pasta, prezenta pietrisului nu este obligatorie. In cazul hranirii palmipedelor cu graunte sau cu nutreturi granulare, asigurarea pietrisului este obligatorie.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
