Pentru producerea rasadurilor destinate gradinilor de legume, cele mai folosite rasadnite sunt cele incalzite cu biocombustibil.
Infiintarea patului cald se face prin asezarea biocombustibilului sub forma unui strat de grosime variabila, in functie de data la care se instaleaza rasadnita. Acesta trebuie sa fie suficient de afanat pentru a favoriza activitatea microorganismelor aerobe. Una din conditiile esentiale este ca, in cadrul unui toc grosimea patului cald sa fie cat se poate de uniforma. Patul cald, la suprafata, se prafuieste cu var sau captadin, se acopera imediat cu tocuri de rasadnita peste care se aseaza ferestrele.
Introducerea amestecului de pamanturi in rasadnita se face cand temperatura patului cald se apropie de valoarea utila plantelor. Grosimea stratului este diferită: 10-12 cm cand urmeaza sa se semene; 15-18 cm pentru repicat. Dupa introducerea amestecului de rezerva urmeaza o noua perioada de timp, de 3-5 zile, in care are loc incalzirea pamantului, eliminarea amoniacului si bioxidului de carbon, germinatia semintelor de buruieni.
Pregatirea amestecului de pamanturi se face inainte de folosirea sa, sau cel mai bine inca din toamna. Se folosesc mai multe tipuri de pamanturi: mranita, compost, pamantul de telina, turba, nisip. Dezinfectia pamanturilor este obligatorie.
Pregatirea rasadnitelor in vederea semanatului se refera la: mobilizarea stratului de pamant pe intreaga sa grosime pentru aerisirea si distrugerea plantelor rezultate din semintele de buruieni, nivelarea cat mai perfecta, o usoara tasare superficiala in vederea marcarii randurilor.
Semintele folosite pentru producerea rasadurilor trebuie sa fie autentice, sa aiba facultate germinativa si puritate fizica ridicata si sa fie libere de boli si daunatori. Pregatirea semintelor in vederea semanatului cuprinde o serie de operatii care au ca efect o rasarire mai rapida si mai uniforma, precum si o crestere mai viguroasa a tinerelor plante (umectarea semintelor, calirea plantelor, etc).
Semanatul in rasadnite se efectueaza dupa 3-6 zile de la introducerea substratului, atunci cand acesta s-a incalzit. Pentru speciile pretentioase la caldura (ardei, vinete, tomate) temperatura substratului trebuie sa ajunga la 22-26 grade Celsius, iar pentru cele mai putin pretentioase (varza, salata s.a.) la 18-20 de grade Celsius. Inainte de semanat substratul se afaneaza cu sapa si se niveleaza cu spatele greblei. Urmeaza o usoara tasare. Pentru ca lucrarea sa se facă bine, substratul trebuie să fie potrivit de umed.
Semanatul se poate efectua prin imprastiere sau in randuri. Semanatul in randuri prezinta o serie de avantaje fata de cel prin imprastiere printre care: o repartizare mai uniforma a semintelor si o usurare a lucrarilor de intretinere a rasadurilor. Dupa semanat se acopera semintele cu un amestec de pamant prin imprastiere de 1-2 cm grosime, apoi se taseaza usor si in final se uda cu apa calduta (sita stropitorii sa fie fina).
Lucrarile de ingrijire incep imediat dupa semanat si dureaza pana la plantarea rasadurilor la locul definitiv. In tot acest timp se fac lucrari atente care sa asigure tinerelor plante conditii bune de temperatura, lumina, aer, apa, hrana. De asemenea o grija deosebita se acorda prevenirii si combaterii bolilor si daunatorilor care sunt foarte frecvente in spatiile unde se produc rasadurile. Scopul acestor lucrari este de a obtine rasaduri viguroase si sanatoase care sa se obisnuiasca cu usurinta la conditiile mai vitrege pe care le vor intalni dupa plantare.
Daca s-au respectat toate conditiile, se vor obtine rasaduri de buna calitate. Un rasad de buna calitate are radacinile bine dezvoltate, tulpina groasa, de culoare verde inchis, cu frunze verzi, nepatate, in numar corespunzator speciei. Toate organele plantelor trebuie sa fie perfect sanatoase.
Inainte de a fi scoase, cu 24 ore, rasadurile se uda bine astfel ca sustratul sa fie strabatut in totalitate de apa. Se scoate atata rasad, cat se planteaza in cateva ore. Datorita faptului ca o parte din pamantul de pe radacina se scutura, rasadurile necesita sa fie mocirlite. Mocirla se face cu pamant in care se adauga si putin balegar proaspat de bovine.
Autor: ing. Ion Bruma – Camera Agricola Locala Falticeni
Sursa: www.cronicadefalticeni.wordpress.com
