Chiar daca seceta a facut ravagii si in cultura de rapita (2/3 din ce s-a semanat s-a uscat din cauza lipsei irigaţiilor), fermierii au insamantat, pe total tara, circa 500.000 ha.
In alta ordine de idei, acolo unde cultura nu a fost intoarsa (si din cauza gerului), pierderile au fost mai mici datorită cresterii pretului de vanzare. Chiar si la o productie totala de numai 155.000 tone; cu 75% mai mica fata de 2011, dar cu pret dublu practicat pe piata.
“Parintele rapitei”, dr. ing. Lucian Buzdugan a anuntat cultivarea a 10.000 ha, in Insula Mare a Brailei.
Chiar cu surprizele/efectele nedorite ale vremii, rapita continua sa fie bine cotata la bursa (2500 lei/tona, fata de 1700 lei/tona in 2011). Si lucrurile nu se opresc aici: la Paris pretul era, recent, de 2506 euro/tona. Asadar, agricultura mai inseamna si previziune, un risc calculat si cunoasterea fluctuatiilor de pe piata (productie, consum, comert, evolutia preturilor, stocurile la finele anului de piata).
Lucian Buzdugan, directorul general al societatii agricole IMB, oferta cultivatorilor cateva sfaturi privind cultivarea rapitei: Promovarea genotipurilor ar trebui facuta si in functie de evaluarea energetica a soiurilor si a hibrizilor. Cea mai buna rotatie este grau, rapita, porumb, soia, floarea-soarelui. Cea mai buna premergatoare este graul, iar cea mai buna cultura ce poate urma dupa rapita este porumbul. Distanta de 30-36 cm intre randuri s-a dovedit ca asigura cea mai buna productie.Erbicidele sulfonilureice aplicate plantei premergatoare, cele pe baza de tribenuron si cele care contin imidazolinone, produc scaderi semnificative de productie, de pana la 1,611 t/ha.Cea mai buna formula de fertilizare este N140+ P80+K80. Aplicarea dozei de azot, 25% toamna si 75% primavara, determina cea mai mare crestere a productiilor. Sulful are cel mai mare efect la doza de 72 kg /ha s.a.. Ingrasamintele foliare cu macro si microelemente contribuie semnificativ la definitivarea productiei.Combaterea daunatorilor (Ceuthorrynchs quadridens, Meligethes aeneus etc.) reduce semnificativ infectiile produse de agentii patogeni Phoma, Alternaria, Sclerotinia. Fungicidele testate combat Phoma lingam in proportie de peste 90%, Alternaria brassicae peste 95%, iar Sclerotinia sclerotiorum, peste 97%. Eficacitatea fiecarui insecticid testat este determinata de temperatura la care se aplica. Insecticidele sistemice testate au fost mai eficace decat cele de contact. Sistemul de lucrari minime sau cel de semanat direct reduc input-urile, fara a afecta productiile de rapita de toamna. Epoca optima de semanat a rapitei de toamna in IMB este cuprinsa intre 1-10 septembrie. Densitatea trebuie sa fie de 40-50 plante/mp, sau chiar mai mica, de 30-40 plante/mp pentru cultivarele cu putere mare de ramificare.
Sursa: arcasu.ro
