In cadrul proiectului “Agricultura fara frontiere” realizat de catre Primaria orasului Pecica, a avut loc la Battonya, seminarul “Tehnologiilor moderne de cultivare a plantelor” in care a fost prezentata si cultura de rapita in conditii de seceta.

 

Profesorul dr. Pethes Jozsef, de la Facultatea de Agricultura, din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole din Gyongyos (Ungaria) a inceput prelegerea spunand: “Daca calitatea solului influenteaza pozitiv productia de rapita boabe, in schimb seceta este cel mai mare dusman al acesteia“.

Avand un teren bun in ferma putem cultiva orice cultura care sa reziste la seceta. Cultura de rapita este o cultura cautata atat pentru biocombustibil cat si datorita faptului ca este un excelent ingrasamant verde.

Cultura de rapita este o cultura care se realizeaza cu costuri reduse de lucrari si cu utilaje specifice culturii de grau, inclusiv cele folosite la recoltat. Este o planta apicola, bogata in proteina si nu este toxica. Este de asemenea o planta furajera si se foloseste pentru obtinerea de medicamente sau produse cosmetice.

In Ungaria se cultiva 250 000 ha iar in Romania peste 350 000 ha. Productiile din Ungaria sunt situate intre 1,6-1,8 to/ha iar cele din Romania intre 1-1,2 to/ha.

Cauzele acestor productii mici, in ambele tari se datoreaza lipsei tehnicilor moderne de productie si a pesticidelor. Din cauza ca nu aplicam o tehnica moderna de cultura, inradacinarea plantelor nu este puternica si adanca in sol. Prin lucrarile solului inainte de semanat noi trebuie sa prelucram solul la o adancime corespunzatoare.

In zonele secetoase va trebui sa lucram cu scarificatorul. Daca vom lucra numai cu discul productia se va reduce cu 50%. Lucrand cu scarificatorul, distrugem harpanul si tasarea terenului, permitand radacinilor sa patrunda in adancime. Astfel putem asigura productii de 4-4,5 to/ha in zonele secetoase. In aceste conditii plantele vor ajunge sa aiba, la intrarea in iarna, radacini cu grosime de peste 0,5 cm si situate mai adanc fata de zona de inghet.

Locul de ramificare este punctul critic la tulpina. Pentru a putea ramifica, distanta de semanat intre randuri va trebui sa fie dublu ca la grau. Asta inseamna sa semanam la distanta de 25 cm intre randuri. Astfel tulpina va fi mai groasa si va rezista mai bine la atacul de boli si daunatori.

Ingrasamintele care se vor aplica trebuie sa fie usor asimilabile pentru a accelera fotosinteza din frunzele plantelor.

In cultura de rapita, florile se autopolenizeaza in proportie de 2/3 si sunt polenizate de catre albine in proportie de 1/3. In perioada infloritului trebuie sa avem o vreme racoroasa si cu destula umezeala. In alte conditii vom avea seminte mici si nisipoase.

Cand vom alege soiurile sau hibrizii de rapita trebuie sa urmariim urmatoarele criterii: sa reziste la iernare; sa fie productive; sa fie rezistente la daunatori; sa fie tolerante si rezistente la seceta; sa nu cada semintele; sa fie de tip 0 (fara aciditate).

Pentru a avea plante cu grosimea de peste 0,5 cm la intrare in iarna trebuie la semanat sa profitam de ploile care cad in luna august. Tocmai de acea rapita se va insemanta in jurul datei de 20 august.

Semanand devreme, reducem si cantitatea de azot, in asa fel incat rapita sa nu creasca prea mult pana la intrarea in ierna, si astfel nu devin mai sensibile.

Cantitatile de ingrasaminte utilizate trebuie sa contine 55 kg/ha s.a. azot, 35 kg/ha s.a. fosfor, 43 kg/ha s.a. potasiu, 30 kg/ha s.a, Carbonat de calciu si 10 kg/ha s.a magneziu.  Ingrasamintele se aplica la sfarsitul iernii, la aparitia frunzelor si doar daca mai este necesar se va face un tratament foliar. Daca exista in sol fosfor si potasiu, radacinile de rapita cauta azotul, cresc mai mult, si asigura plantei o capacitate mai mare de dezvoltare. De obicei la aparitia frunzelor se aplica un ingrasamant azotos care se descompune incet (in jur de 300 kg/ha).

In general rapita se cultiva dupa orzoaica. Tocmai de aceea solul trebuie pregatit inainte de 20 august. Intr-un sol bine pregatit necesarul de seminte se reduce simtitor.

TERENUL NU SE ARA IN ZONELE SECETOASE DE CULTURA. Se executa doar lucrari ale solului fara intoarcerea brezdelor de pamant; lucrari prin care se pastreaza apa in sol. Patul germinativ trebuie sa fie maruntit si tasat.

In general se asigura 50-70 pl/mp la soiurile de rapita si 45-55 pl/mp la hibrizii de rapita. Dupa semanat este obligatoriu un tavalugit usor.

Dintre lucrarile de protectie fitosanitara a culturii amintim, amplasarea de tarusi de lemn, in forma de T, pentru pasarile rapitoare care consuma soarecii din cultura. Lemnele se aseaza la distanta de 50 m unele de altele.

In timpul iernii se poate creea, in culturile de rapita o crusta de gheata care poate duce la asfixierea plantelor. Imprastiind ingrasamintele de azot pe gheata, acestea se topeste mai repede si se creaza orificii prin care plantele pot respira usor.

Se mai aplica pe vegetatie anumiti regulatori pentru cresterea plantelor si legarea silicvelor.

In anii secetosi trebuie asigurat un asolament care sa cuprinda obligatoriu: rapita; orz sau orzoaica; porumb si mazare.

Cultura de rapita este o cultura care are tot timpul cerere pe piata, mai ales ca uleiul de rapita este indispensabil pentru zborul avioanelor.

 

Ing Suhoverschi Mircea – Camera Agricola Judeteana Arad