In 2022, 15 oameni si-au pierdut viata, iar in acest an au decedat alte doua persoane. Fenomenul arderilor de vegetatie a atins cote fara precedent anul trecut, cand numarul total al incendiilor de acest fel a fost de 2,6 ori mai mare decat cel inregistrat in anul 2018, dupa cum arata statisticile Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.

Anul acesta, in primele 6 luni s-au inregistrat alte 5.587 de incendii de vegetatie, adica mai mult de 30 pe zi. “De la 8.191, in 2018, pana la la 20.945, in 2022, este o diferenta care arata ca numarul piromanilor a crescut constant, in ciuda masurilor de paza si sanctiunilor tot mai mari, iar acest lucru este periculos pentru oameni, sol si mediu, in general”, avertizeaza Laurentiu Alexandru Pastinaru, Presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM).

Conform OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, arderea miristilor, stufului, tufarisurilor, litierei padurii si vegetatiei ierboase constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 de lei, la 15.000 de lei, pentru persoane fizice si de la 50.000 de lei si pana la 100.000 de lei, pentru persoane juridice. Mai mult decat atat, in cazul in care aceste suprafete se afla in arii protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infractiuni si se sanctioneaza penal.

“Trebuie sa oprim arderile de vegetatie si sa pedepsim piromanii! Au fost aproape 5.600 de incendii in primele sase luni. Anul trecut, 15 oameni si-au pierdut viata din cauza acestor incendii. Anul acesta, alti doi oameni au decedat in urma arderilor scapate de sub control. Facem apel la populatie, sa inteleaga ca prin aceste incendieri pun in pericol viata sau sanatatea proprie si a intregilor comunitati din zona. De cele mai multe ori, cei care recurg la astfel de practici sunt chiar proprietarii sau detinatorii terenurilor respective. Ideea ca arderea face bine pamanturilor este profund gresita, in realitate avand efect negativ atat asupra biodiversitatii si ecosistemelor, cat si asupra sanatatii umane”, subliniaza Presedintele ANPM.

Potrivit lui Laurentiu Alexandru Pastinaru si in acest an autoritatile au fost permanent in alerta, prin actiuni de patrulare, controale, actiuni de informare publica si interinstitutionala si conlucrare cu echipe de voluntari, reusind sa reduca la aproximativ jumatate numarul incidentelor, fata de 2022. Astfel, in primele 6 luni ale anului (in 181 de zile) s-au inregistrat 5.587 de incendii, respectiv o medie de 30,8 arderi de vegetatie pe zi, in toata tara. In luna martie, nivelul a fost cel mai mare: 1.726 de incendii, adica in medie, 56 pe zi. Si nu au lipsit nici de data aceasta victimele, din cele cinci persoane afectate, doua pierzandu-si viata, iar trei fiind ranite.

 

 

“Este nevoie de responsabilitate, pentru ca implicatiile pot fi din cele mai grave. Pe cand lucram in echipele de control ale Garzii Nationale de Mediu interveneam de cate ori se putea, pentru a limita extinderea flacarilor, pana la venirea pompierilor. Au existat, insa si multe situatii in care au ars gospodarii, de la focuri lasate nesupravegheate in propriile curti sau pe camp. Aceste arderi nu aduc niciun fel de beneficiu. Anul trecut a fost o adevarata nebunie cu aceste incendii al caror numar a crescut cu 113% fata de 2021”, a mai spus reprezentantul ANPM.

Din datele anului trecut, cele mai multe incendii de acest fel s-au inregistrat in judetul Prahova, urmat de Dambovita si de Hunedoara.

Din punct de vedere al perioadelor preferate de piromani, lunile martie si iulie sunt cele mai fierbinti in privinta arderilor de vegetatie.

Iata 8 motive pentru care arderile de vegetatie trebuie evitate!

Potrivit specialistilor din domeniul biodiversitatii, unele date experimentale au demonstrat ca:

1. Arderea miristii conduce la reducerea recoltelor culturilor agricole cu 25-35%, functie de cultura precedenta, iar cel mai puternic afectate sunt recoltele de grau si orz;
2. Calculele arata ca in urma arderii vegetatiei in sol sunt returnate doar circa 50% din elementele provenite din arderea biomasei, restul imprastiindu-se cu cenusa, pe suprafata solului;
3. Doua elemente de importanta majora in circuitul biochimic – carbonul si azotul – se pierd total prin ardere;
4. Fumul rezultat in urma arderii vegetatiei uscate se ridica in atmosfera pana la circa 25 de kilometri si se poate raspandi pe distante foarte mari;
5. Cresc de 20 de ori cantitatile de pulberi in suspensie din aer si particule de funingine PM 2,5;
6. Elibereaza cantitati foarte mari de dioxid de carbon si alte gaze cu efect de sera, care sunt unele din principalele cauze ale aparitiei ploii acide;
7. Cresc incidenta bolilor respiratorii si a crizelor acute de astm;
8. Pot provoca boli respiratorii acute la copii si modificari ale functiei ventilatorii pulmonare.

ANPM
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului