Sunt putine semne, pana in prezent, care sa arate ca UE avanseaza in tranzitia catre economia circulara, se arata intr-un raport publicat ieri de Curtea de Conturi Europeana. Masurile luate de UE si miliardele de euro pusi la dispozitie de catre aceasta au avut un impact redus asupra tranzitiei tarilor din Uniune, in special in ceea ce priveste proiectarea circulara a produselor si a proceselor de fabricatie. In acest context, atingerea ambitiei UE de a recicla de doua ori mai multe materiale in deceniul actual fata de cel anterior va fi ca si cum am incerca sa gasim cvadratura cercului, concluzioneaza auditorii.

Per ansamblu, UE a avansat foarte putin in tranzitia sa catre o economie circulara. In perioada 2015‑2021, rata medie a circularitatii pentru toate cele 27 de tari din UE a crescut cu numai 0,4 puncte procentuale. Sapte dintre aceste tari – Lituania, Suedia, Romania, Danemarca, Luxemburg, Finlanda si Polonia – chiar au regresat in acest timp. Prin urmare, auditorii concluzioneaza ca ambitia UE de a-si dubla procentul de materiale reciclate si reintroduse in economie pana in 2030 pare sa fie foarte dificil de atins.

„Pastrarea valorii materialelor si reducerea la minimum a deseurilor sunt doua aspecte esentiale daca se doreste ca UE sa devina eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor si sa atinga obiectivele de mediu ale Pactului sau verde”, a declarat doamna Annemie Turtelboom, membra a Curtii de Conturi Europene. „Insa actiunea UE s-a dovedit a fi, pana in prezent, lipsita de putere, in sensul ca tranzitia circulara se afla, din pacate, intr-un punct mort in tarile europene.”

O economie circulara pastreaza cat mai mult timp valoarea produselor, a materialelor si a resurselor pentru a reduce la minimum deseurile. Pentru a contribui la tranzitia circulara, Comisia Europeana a publicat doua planuri de actiune privind economia circulara. Primul, din 2015, cuprindea 54 de actiuni specifice. Al doilea, publicat in 2020, a adaugat 35 de actiuni noi si a fixat, pentru 2030, tinta de a dubla „rata de circularitate” in UE – procentul de materiale reciclate si reintroduse in economie. Niciunul dintre aceste planuri nu este obligatoriu de urmat, insa ele au fost concepute pentru a veni in sprijinul statelor membre in vederea intensificarii activitatilor legate de economia circulara din ultimii ani. In iunie 2022, aproape toate tarile din UE fie dispuneau de o strategie pentru economia circulara, fie erau in curs de a elabora o astfel de strategie.

UE a pus la dispozitie o suma semnificativa sub forma de finantare in acest domeniu, alocand peste 10 miliarde de euro, in perioada 2016‑2020, pentru investitii in ecoinovare si pentru a ajuta intreprinderile sa capete un avans in tranzitia catre o economie circulara. Or, majoritatea statelor membre au cheltuit cea mai mare parte din acesti bani in scopul gestionarii deseurilor, in loc sa o cheltuiasca pe prevenirea generarii de deseuri printr-o proiectare circulara, ceea ce probabil ar fi dus la un impact mai mare.

Planurile de actiune ale UE au inclus, totodata, o serie de masuri menite sa favorizeze inovarea si investitiile. Insa auditorii au identificat putine probe care sa arate ca masurile respective au contribuit in mod eficace la o economie circulara. Ele au avut, cel mult, un impact modest sub aspectul sprijinirii intreprinderilor sa fabrice produse mai sigure sau sa aiba acces la tehnologii inovatoare in vederea cresterii sustenabilitatii proceselor lor de productie. De asemenea, auditorii pun in lumina chestiunea uzurii morale planificate – practica ce consta in limitarea artificiala a duratei de viata utila a unui produs, astfel incat acesta sa trebuiasca sa fie inlocuit. Comisia Europeana a concluzionat ca detectarea uzurii morale planificate nu era fezabila, desi eliminarea acesteia este, in mod evident, critica pentru a avea produse mai durabile.

 

Informatii de fond

Abordarea „economiei circulare” prezinta avantaje semnificative in ceea ce priveste durabilitatea. Pentru cetateni, acest lucru inseamna ca produsele dureaza mai mult si/sau sunt mai usor de reparat, modernizat, refabricat, reutilizat sau reciclat. Pentru intreprinderi, aceasta ofera o serie de avantaje potentiale, inclusiv o utilizare mai eficienta a resurselor si o expunere mai mica la volatilitatea preturilor. Aproximativ 80 % din impactul asupra mediului al unui produs este determinat de modul in care acesta este proiectat.

Raportul special nr. 17/2023, intitulat „Economia circulara: tranzitie lenta in statele membre, in pofida actiunii UE”, este disponibil pe site-ul web al Curtii.

Curtea de Conturi Europeana