Produsele agricole romanesti trebuie protejate pentru a nu mai putea fi fabricate in alta parte prin furt intelectual.
De aceea, atat la nivel comunitar cat si la nivelul tarii noastre s-a creat cadrul legal pentru protejarea, in cadrul politicilor de calitate, a indicatiilor geografice, a denumirilor de origine si protectia atestatelor de specificitate. Acestea sunt definite prin Legea nr. 84/1998 privind masurile si indicatiile geografice si Hotararea de Guvern 833/1998 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a legii si de asemenea de o serie de ordine ale ministrului agriculturii, si dezvoltarii rurale.
Denumirea de origine inseamna numele regiunii, un loc specific, iar in cazuri exceptionale, o tara, utilizat pentru a descrie un produs agricol sau un produs alimentar.
Indicatia geografica inseamna denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate a unui stat, in cazul in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici determinate pot fi in mod esential atribuite acestor regiuni geografice.
Specificitatea inseamna aspectul sau un set de caractere ce deosebeste un produs agricol sau un produs alimentar in mod clar de alte produse similare, apartinand aceleiasi categorii. Specificitatea este certificata si recunoscuta prin atestatul de specificitate.
Toate aceste caracteristici trebuie protejate si comunicate la nivel international ca si marcile. Ordinele emise de Ministerul Agriculturii Padurlor si Dezvoltarii Rurale sunt: Ordinul 285/28.04.2004 pentru aprobarea normelor privind protectia indicatiilor geografice si a denumirilor de origine ale produselor agricole si produselor alimentare, Ordinul 233/8 04 2004 pentru aprobarea „Normelor privind atestatele de specificitate” si Ordinul 212/30 03 2004 privind aprobarea listelor cuprinzand indicatiile geografice si denumirile de origine protejate si recunoscute in Romania.
In cadrul negocierilor de aderare Romania a solicitat protectie pentru sortimentele de lapte, iaurt, cas, branza, cascaval, telemea, salam, carnati, caltabosi, sangerete, babic, piept de porc, jambon, toba, virsli, sortimente de sunca, peste afumat, etc. De asemena pentru produse de panificatie, magiun, sucuri si bauturi racoritoare, ape minerale naturale, bauturi alcoolice distilate din fructe (precum tuica) si bauturi alcoolice distilate din vin (precum vinarsul), etc.
Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu si Telemeaua de Ibanesti (in curs de inscriere) sunt produsele romanesti care la nivelul Uniunii Europene au obtinut recunoasterea ca produse cu Indicatie Geografica Protejata (IGP).
