Vineri, 4 octombrie 2019, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale anunta ca a fost publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere in aplicare al Comisiei Europene din data de 27 septembrie 2019, in cadrul caruia „Carnatii de Plescoi” (IGP) au fost inregistrati ca produs de Indicatie Geografica Protejata.
Conform procedurilor de inregistrare a unei denumiri in Registrul Denumirilor de Origine Protejate si al Indicatiilor Geografice Protejate, nu a fost depusa in termenul legal nicio declaratie de opozitie. Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere in aplicare al Comisiei Europene, produsul „Carnatii de Plescoi” (IGP) dobandeste denumirea de indicatie geografica protejata, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci termenul curge de la data de 4 octombrie 2019.
Asociatia pentru promovarea carnatilor de Plescoi, infiintata in anul 2009, a solicitat protectia la nivel european din dorinta de a duce mai departe traditia si de a pastra gustul autentic al carnatilor de Plescoi.
„Carnatii de Plescoi” sunt carnati afumati din carne de oaie si vita. Proportia de carne de oaie este de minimum 55 %, iar cea de vita de maximum 45 %. Sezonier, toamna-iarna, carnea de oaie se poate inlocui in proportie de maximum 10 % cu carne de capra fara a se modifica semnificativ proprietatile organoleptice.
Carnatii de Plescoi se fabrica si se comercializeaza sub doua tipuri: afumati si crud-uscati afumati. Ambele tipuri de carnati sunt iuti datorita ardeiului iute rosu din compozitie.
Reputatia produsului „Carnati de Plescoi” este atribuita faptului ca este un produs regional de traditie. Reteta si maiestria localnicilor au fost transmise din tata in fiu, deoarece prepararea carnatilor si valorificarea lor era principala sursa de venit a localnicilor din Plescoi.
Traditia in cresterea ovinelor, caprinelor si bovinelor in zona Buzaului se datoreaza existentei celor trei trepte de relief (munti, dealuri, campie) si a pozitiei in curbura Carpatilor care induc o serie de nuante climatice specifice zonei de munte, de deal si de campie cu pasuni si fanete pentru toate categoriile de erbivore.
„Carnatii de Plescoi” se disting de alti carnati din aceeasi categorie prin gustul specific datorat combinatiei dintre carnea de oaie/capra si vita, ardei iute, sare (amestec de sarare), usturoi si cimbru. Gustul picant al „Carnatilor de Plescoi” este rezultatul unei combinatii de usturoi, ardei iute rosu si cimbru. Astfel, identitatea si specificitatea gustului nu pot fi ignorate sau confundate pe teritoriul romanesc.
La amestecul de carne, condimente, sare (amestec de sarare) se adauga supa de oase, iar dupa parcurgerea etapei de maturare se supune afumarii cu fum din lemn de esenta tare.
Pentru a obtine „Carnati de Plescoi” afumati, carnatii se afuma timp de 2-3 ore la o temperatura de 50-80 °C (afumare calda), pana ce carnatii capata culoarea brun-roscat deschis.
Etapa de afumare, pentru „Carnatii de Plescoi” afumati, se considera finalizata atunci cand la atingerea siragurilor de carnati acestia fosnesc, se aude un zgomot specific de membrana uscata.
Pentru a obtine „Carnati de Plescoi” crud-uscati afumati, se afuma la o temperatura de 25-40 °C (afumare rece), iar la 2 zile are loc prima presare longitudinala a acestora. Urmeaza apoi o alta etapa de afumare timp de 2-3 zile si sunt din nou presati. Dupa maiestria localnicilor mostenita in prepararea acestor carnati, afumarea poate continua 1-2 zile pana ce carnatii capata culoarea brun-inchis. Presarea manuala cu vergeaua de lemn (facalet), in repetate randuri pe axul longitudinal in alternanta cu afumarea pentru eliminarea surplusului de apa, este specifica carnatilor crud-uscati afumati, care capata astfel forma aplatizata si consistenta caracteristica.
Reteta prepararii „Carnatilor de Plescoi” este pastrata de localnicii din zona Plescoi-Berca, acolo unde s-a nascut si legenda haiducilor. Legenda spune ca, din dorinta de a-i ajuta pe nevoiasi, haiducii luau oi de la muntenii bogati cand acestia veneau la targul din Buzau si le faceau pastrama si carnati pe timp de noapte, cand temperaturile erau mai scazute si carnea putea sa se raceasca mai bine. Astfel, metoda prepararii „Carnatilor de Plescoi” a fost preluata de sateni de la haiduci.
Carnatii se preparau in fiecare casa si constituiau rezerva de hrana uscata, care nu se altera. Pentru ca o anumita cantitate de carnati era consumata in cateva zile, acestia erau doar afumati, iar o alta cantitate era pusa la uscat pentru a reprezenta rezerva de hrana pentru o perioada mai lunga de timp, obtinandu-se astfel produsul crud-uscat afumat.
Mostenirea retetei din generatie in generatie si maiestria localnicilor (din arealul delimitat) in prepararea acestui produs au consolidat renumele „Carnatilor de Plescoi” in randul consumatorilor romani si straini.
Carnatii erau cunoscuti inca din secolele XIII-XIV si mai ales dupa intemeierea Tarii Romanesti sub Basarab I (1324-1352), cand erau vanduti in Targul Dragaicii, in zona actualului oras Buzau.
De-a lungul timpului, „Carnatii de Plescoi” au ajuns sa fie o gustare favorita pe mesele festive ale romanilor, fapt ce a generat aparitia unui festival al „Carnatilor de Plescoi”, organizat anual din 2008. In cadrul festivalului se organizeaza concursuri cu diferite teme: Miss Oita, Cel mai lung Carnat de Plescoi, Concurs de mancat „Carnati de Plescoi” – Fomila de Plescoi etc
