În ciuda restricțiilor legislative stricte, volume uriașe de zahăr din Ucraina ajung la procesatorii și comercianții români, punând presiune pe producția autohtonă
Piața zahărului din România se confruntă cu o situație tensionată la începutul lunii martie 2026, pe fondul unui flux masiv de mărfuri provenite din Ucraina. Deși importurile de cereale și zahăr din țara vecină sunt reglementate prin mecanisme de licențiere stricte și interdicții temporare menite să protejeze fermierii locali, realitatea din depozite contrazice cadrul legal. Datele statistice și semnalele din piață indică faptul că zahărul ucrainean continuă să intre în țară, subminând prețul de producție al celor două fabrici de zahăr rămase active în România: Luduș și Bod.
Căile de acces și mecanismul de licențiere
Conform Ordonanței de Urgență care reglementează importul anumitor produse agricole din Ucraina, doar procesatorii români din industria alimentară pot solicita licențe de import, și asta doar în condițiile în care demonstrează că stocurile interne sunt insuficiente. Cu toate acestea, reprezentanții asociațiilor de producători de sfeclă de zahăr semnalează că piața este saturată de zahăr ucrainean ieftin. Diferența de preț este considerabilă, prețul zaharului romanesc produs la Bod si Ludus se situeaza între 4,70 – 5,50 lei/kg, în schimb zahărul din țara vecină fiind oferit la cotații cu cca. 15-25% mai mici față de cel produs din sfecla cultivată în România, din cauza costurilor de producție reduse și a absenței standardelor ecologice impuse de Uniunea Europeană.
Impactul asupra producătorilor autohtoni
Situația este critică pentru fermierii români care au contractat suprafețe importante pentru cultura de sfeclă de zahăr. În primele luni ale anului 2026, stocurile fabricilor locale au rămas ridicate, deoarece marii consumatori industriali (patiserii, producători de băuturi răcoritoare) optează pentru materia primă mai ieftină de peste graniță. „Este o concurență neloială mascată sub diverse forme de tranzit sau procesare intermediară”, susțin voci din sectorul agricol. Practic, mari cantități destinate teoretic tranzitului către alte state membre UE rămân, prin diverse breșe logistice, pe teritoriul României.
Solicitări către autorități
Fermierii solicită intervenția urgentă a Ministerului Agriculturii și a Autorității Vamale pentru intensificarea controalelor la punctele de frontieră și verificarea destinației finale a transporturilor. Fără o aplicare riguroasă a legii, există riscul ca fermierii români să reducă drastic suprafețele însămânțate în această primăvară, ceea ce ar crește dependența României de importuri pe termen lung.
