Prasitul este lucrarea care se executa mecanic printre randurile de plante si manual pe rand. Prasile se executa dupa rasaritul plantelor de porumb, la aparitia buruienilor respectand cerintele agrotehnice de calitate.

 

 

Obiectivele urmarite la lucrarea de prasit:

• combaterea mecanica a buruienilor la porumb, executata de mai multe ori pe timpul vegetatiei;
• taierea buruienilor pe adancimea de 4-6 cm si afanarea solului, care se comporta asemanator unui mulci si impiedica evaporarea apei.

Cerintele agrotehnice a lucrarii de prasit:

• cultivatorul se echipeaza cu piese active de tip extirpator cu cutite bine ascutite care sa asigure distrugerea tuturor buruienilor in zona de lucru;
• aplicarea prasilelor la timp, respectiv la aparitia buruienilor, evitandu-se intrarea acestora in concurenta cu plantele cultivate;
• adancimea de lucru a organelor active ale cultivatorului trebuie sa asigure distrugerea buruienilor dar sa evite mobilizarea prea adanca, in urma careia rezulta bulgari sau felii de sol; toate sectiile cultivatorului trebuie sa lucreze la aceiasi adancime care, de regula, este cuprinsa intre 4-8 cm;
• asigurarea unei zone de protectie a plantelor, de o parte si de alta cu o latime de 7-14 cm; pentru evitarea vatamarii plantelor, cultivatoarele pot fi prevazute cu organe de protectie, necesara indeosebi la culturile mai sensibile: sfecla de zahar, floarea soarelui s.a.;
• viteza de deplasare in lucru a agregatelor de prasit, la prima prasila trebuie sa fie mica (3-5 km/h), iar la celelate prasile viteza de deplasare in lucru va fi mai mare (6-9 km/ha); folosirea unor viteze mai mari, cand plantele sunt mici, provoaca acoperirea acestora cu sol sau vatamarea lor mecanica;
• intrarile si iesirile agregatului agricol trebuie facute prin manevre corecte, fara a vatama plantele.

Indicii calitativi la lucrarea de prasit

Indicii calitativi la lucrarea de prasit sunt: momentul si perioada de executie; adancimea si uniformitatea ei; prezenta bulgarilor; taierea completa a buruienilor; evitarea taierii si vatamarii plantelor de cultura; prezenta gresurilor.

Momentul si perioada de executie este atunci cand solul a format crusta si cand au aparut buruienile, si in conditie de umiditate optima pentru lucru a solului. Intarzierea lucrarii conduce la persistenta crustei si la cresterea viguroasa a buruienilor care influenteaza negativ calitatea lucrarii.

Adancimea de prasit si uniformitatea acesteia variaza in functie de cerintele porumbului, distanta dintre randuri, inradacinarea plantelor, uniformitatea si umiditatea solului.Prasile superficiale se realizeaza la 3-6 cm la prasilele 2 si 3 la porumb, iar prasile mijlocii 6-7 cm se realizeaza la 6-7 cm adancime. La unele culturi se realizeaza si prasile adanci de 8-12 cm. Adancimea prasilei se verifica in 10 puncte din parcela. Astfel se consta locurile neafanate, grosimea stratului afanat si buruienile netaiate. Daca se constata ca nu sa realizat adancimea medie se vor regla organele de extirpare, uniformitatea adancimii, si se va reduce vitezade deplasare a agregatului pana la limita necesara.

Prezenta bulgarilor este corelata cu momentul optim de lucru al solului si adancimea de lucru. Nu trebuie sa existe bulgari cu diametrul mai mare de 5 cm. Determinarile se fac cu rama metrica, ca o medie a cel putin 10 repetitii.

Taierea completa a buruienilor se realizeaza prin reglarea corecta a pieselor active si ascutirea repetata a lor. Taierea buruienilor este conditionata si de viteza de deplasare a tractorului care trebuie sa fie cuprinsa intre 3 si 9 km in functie de dezvoltarea porumbului. Prin control cu rama metrica se verifica numarul de plante taiate si nataiate la metrul patrat. Buruienile netaiate nu trebuie sa depaseasca 2%.

Evitarea taierii si vatamarii plantelor de cultura. Nu se admite mai mult de 3% plante vatamate la prima prasila si mai mult de 2% la restul prasilelor, respectiv 5% la toate cele trei pasile mecanice. Pentru aceasta, culturile de porumb se vor semana in randuri drepte si cu respectarea zonei de protectie de 7-15 cm. Inainte de prasit se verifica jocul la volanul tractorului, rigiditatea in plan orizontal al mecanismului de suspendare a cultivatorului, zona de protectie la randurile de plante, jocul lateral al sectiilor de extirpare, etc.

Gresurile sunt cauzate de reglarea necorespunzatoare a cultivatorului, de directia randurilor si gradul de imburuienare a culturilor.