Pytiriasis rosea este o dermatomicoza specifica porcilor, cu evolutie benigna, caracterizata prin aparitia unor leziuni eritemo-scuamoase inelare in regiunile cu piele fina, produse de flora micotica polispecifica.
Etiologia acestei boli este plurifactoriala, din leziunile de piele izolandu-se o serie de ciuperci dermatofite din genurile: Candida, Geotrichum, Cephalos-porium, Trichoterium, Aspergillus, Penicillium, Alternaria. Microciupercile intervin patogen pe fondul unor debilitari a organismului, ele fiind cele care agraveaza eritemele consecutive tulburarilor de nutritie sau microleziunile cutanate, datorita altor cauze.
Epizootologie. Pytiriasis-rosea evolueaza sub forma de focare enzootice la purcei, in jurul varstei de intarcare. Purceii sugari si cei trecuti de 3-4 luni, precum si adultii sunt mai putin receptivi. Maladia evolueaza de regula primavara, initial aparand cateva cazuri, dupa care boala se extinde treptat, cuprinzand un numar mare de purcei. La porci adulti boala evolueaza fara leziuni vizibile. Manifestarile clinice aparute la purcei consta in aparitia unor macule, papule cu diametru de 2-5 mm, indeosebi in regiunile ingvino-scrotale fata interna a coapselor, regiunea abdominala si axilara. Uneori, formatiunile eruptive pot cuprinde coapsele si crupa, regiunea spetei, regiunea costala, a flancului, baza urechilor, membrele pana la unghii. Caracteristic pentru aceasta boala sunt leziunile eritematoase inelare, cu diametru pana la 1cm, rotunde, iar cele mari pot deveni ovale sau neregulate. Pe acelasi animal se intalnesc una sau mai multe leziuni, uniforme sau diferite. Leziunile initiale au tendinta de marire in diametru, iar pe masura ce se intind centrul leziunii are tendinta de vindecare. Pot aparea zone eruptive, acoperite cu un strat fin, scuamos, care poate fi usor raclat, zonele de sub stratul scuamos fiind congestionate. Leziunile nu sunt insotite de prurit (mancarime), iar starea generala a animalelor este normala, observandu-se o usoara inapetenta in faza de debut a bolii.
Diagnosticul se face clinic, leziunile avand aspect caracteristic. La examenul microscopic al raclatelor de leziuni, se evidentiaza spori si micelii cu aspect variat, dependent de speciile de miceti sau fungi care se grefeaza. Boala este confundata cu tricofitia.
Prognosticul este benign, boala durand 2-4 saptamani, dupa care leziunile regreseaza treptat si se vindeca fara tratament. Tratamenul se poate face cu Tripaflavina, unguent 5%, tinctura sabouraud, bromocet, unguent 10%, aplicat local. Se poate folosi cu eficienta preparatele antimicotice mentionate la terapia tricofitiei.
Profilaxia. Purceii vor primi alimentatie rationala, cu adaos de supliment vitamino-mineral, in special, suplimente bogate in vitamina A, E, C si Zinc. Animalele vor fi intretinute, in conditii de igiena corespunzatoare, in spatii curate, in care se efectueaza actiunile de dezinfectie, deratizare, cu multa rigoare.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
