Un proiect de cercetare finantat de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) si implementat, in calitate de coordonator, de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Cluj-Napoca, in colaborare cu Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala (IDSA) si Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), si-a relevat rezultatele, dupa studiile efectuate timp de 11 luni, in perioada martie 2020-ianuarie 2021.
Specialistii USAMV Cluj-Napoca precizeaza ca descoperirea majora a acestor studii este ca anumite specii de insecte hematofage, recoltate din focare de Pesta Porcina Africana, se hranesc pe porci, astfel ca in corpul lor se gaseste material genetic al virusului PPA. Peste 70% din insectele hematofage recoltate in ferme comerciale cu PPA declarata contineau ADN-ul viral, conform sursei citate.
“Acest proiect a fost o adevarata provocare pentru noi si a implicat o sincronizare perfecta cu diferite institutii. Colaborarea cu ANSVSA a fost impecabila. Ca sa intelegeti procesul, cum aparea o suspiciune de focar de pesta porcina africana, ANSVSA informa USAMV Cluj-Napoca printr-un mail. In cateva minute incepeam organizarea deplasarii. Domnul dr. Alexandru Supeanu de la ANSVSA obtinea toate acordurile institutilor si medicilor locali, iar in cateva ore echipa de la USAMV Cluj-Napoca era deja pe drum”, a precizat coordonatorul proiectului, Prof. dr. Andrei Mihalca (Departamentul Parazitologie si Boli Parazitare).
Studiul a relevat, de asemenea, ca importanta insectelor hematofage ar putea fi mai mare in ferme comerciale decat in sistemul traditional si ca dinamica abundentei acestor insecte ar putea explica numarul crescut de cazuri in lunile de vara.
Din echipa de cercetare a facut parte si drd. Oana Maria Balmos, care s-a deplasat constant in focarele noi de PPA, unde s-au instalat diferite capcane pentru insecte hematofage. “A fost un maraton de deplasari pe teren. In doar cateva luni am efectuat 30 de deplasari in toate colturile tarii. Practic, am stat acasa doar cateva zile in toata aceasta perioada. In rest, eram prin ferme sau in curtile oamenilor. Veneam dimineata la serviciu cu bagajul facut pentru cateva zile. Cel mai probabil, in cateva ore urma sa pornesc la drum undeva, fara sa stiu unde”, a explicat doctoranda de la USAMV Cluj-Napoca.
In cele 30 de deplasari, Oana Maria Balmos a recoltat mii si mii de insecte. Au urmat apoi sute de ore de munca in laborator pentru identificarea acestora. Probele, o data sortate si identificate, au ajuns la IDSA, unde, in cadrul Laboratorului National de Referinta, au fost testate pentru identificarea ADN-ului viral.
Conf. dr. Florica Barbuceanu, directorul institutului explica: “Participarea in cadrul proiectului a fost o provocare stiintifica, pe care specialistii din cadrul laboratorului nostru au primit-o cu entuziasm. Expertiza si experienta de lucru dobandite in urma testarii pentru PPA a peste 10.000 de probe de la aparitia acestei boli in Romania si-au spus cuvantul in mod favorabil, dovada fiind rezultatele obtinute. Tehnicile de biologie moleculara utilizate au respectat protocoalele recomandate de catre Laboratorul European de Referinta. Ne-am bucurat sa fim parte a unei echipe de cercetare extrem de bine coordonate, care a finalizat cu succes acest proiect, in ciuda constrangerilor impuse de pandemia de COVID-19, si sa contribuim la studii relevante in directia combaterii acestei boli extrem de daunatoare pentru suine, industria de profil si nu numai”.
Pesta Porcina Africana reprezinta o boala virala care afecteaza atat porcii domestici, cat si mistretii. Chiar daca aceasta boala nu afecteaza oamenii, ea are consecinte economice extrem de importante pentru cresterea porcilor in Romania. Transmiterea bolii se realizeaza prin contactul direct cu alti porci domestici sau salbatici, dar si prin intermediul produselor alimentare, furajelor si echipamentelor contaminate (incaltaminte, imbracaminte, unelte etc.). Un alt element important de luat in calcul este rezistenta virusului in mediu, una extrem de ridicata.
In prezent, nu exista vreun vaccin aprobat impotriva PPA. ”Pentru a intelege amploarea pe care PPA o are in Romania, doar in perioada de implementare a acestui proiect, respectiv martie 2020 – ianuarie 2021, au fost confirmate 1.030 focare PPA la porci domestici, cu 186.647 animale afectate, si 1.578 cazuri PPA la porcii mistreti. Este foarte important sa respectam cateva reguli simple in ceea ce priveste economia acestei boli: sa ne schimbam hainele si incaltarile cand intram in adapostul porcilor; sa nu permitem contactul porcilor cu alti porci straini sau cu mistreti; sa evitam hranirea porcilor cu laturi, din moment ce virusul PPA rezista in carnea congelata, afumata si sarata; sa nu incurajam transportul ilegal de animale si, nu in ultimul rand, este foarte important sa anuntam medicul veterinar despre orice suspiciune de boala a animalelor”, a declarat dr. Alexandru Supeanu, responsabil al proiectului din partea ANSVSA si punct de contact (Focal point) EFSA in Romania.
Rezultatele studiului au fost publicate deja si in jurnalul oficial al EFSA.
USAMV Cluj-Napoca
ANSVSA a contribuit la o premiera stiintifica
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), partener la primul studiu care demonstreaza prezenta ADN-ului viral al pestei porcine africane (PPA) la insectele hematofage din genul Culicoides (asemanatoare cu tintarul).
Pentru a identifica noi mijloace de lupta impotriva pestei porcine africane (PPA), ANSVSA s-a implicat in studierea rolului insectelor hematofage in transmiterea acestei boli.
In acest sens, pentru o perioada de 11 luni, in intervalul martie 2020 – ianuarie 2021, specialisti din cadrul ANSVSA si ai Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala (IDSA) au colaborat cu Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca (USAMV Cluj-Napoca) intr-un proiect de cercetare finantat de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA).
Studiul a analizat posibilitatea transmiterii virusului pestei porcine africane (PPA) prin intermediul insectelor hematofage (Culicoides, Stomoxys, Tabanidae, Ixodoidae).
Concret, specialistii USAMV Cluj-Napoca si ANSVSA s-au deplasat in exploatatii comerciale si gospodarii ale populatiei unde evolua pesta porcina africana si au instalat capcane pentru a captura insecte hematofage care se hranesc cu sangele porcilor.
Au fost selectate pentru studiu 30 de exploatatii de porci din Romania in care evolua boala, in conformitate cu un sistem de notare a riscurilor.
Peste 150.000 de insecte au fost recoltate si ulterior sortate si identificate in cadrul laboratorului disciplinei de parazitologie USAMV Cluj-Napoca. Mai mult de 4.000 de insecte astfel esantionate au fost trimise la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala unde, in cadrul Laboratorului National de Referinta (LNR), au fost testate prin tehnici de biologie moleculara.
Analizele au fost realizate in conformitate cu protocoalele recomandate de catre Laboratorul European de Referinta pentru identificarea ADN-ului viral pentru PPA.
Expertiza dobandita in urma testarii pentru pesta porcina africana a peste 10.000 de probe de la aparitia acestei boli in Romania si-a spus cuvantul, dovada fiind rezultatele obtinute.
In urma determinarilor de laborator, descoperirea majora a acestui studiu a fost ca in anumite specii de insecte hematofage care se hranesc cu sangele porcilor, capturate din focarele de PPA, a fost pus in evidenta ADN-ul virusului PPA.
In cazul fermelor comerciale unde evolua PPA, peste 70% dintre insectele hematofage capturate contineau ADN-ul virusului PPA, ceea ce arata ca importanta insectelor hematofage in transmitere virusului PPA ar putea fi mai mare decat se considera pana in prezent.
De asemenea, s-a constat ca vectorii cel mai frecvent intalniti in exploatatiile de suine sunt Culicoides si Stomoxys si ca dinamica sezoniera a acestor insecte ar putea explica numarul crescut de focare de PPA in lunile de vara.
Identificarea in insecte a ADN-ul virusului PPA sustine ipoteza rolului acestora in transmiterea bolii, fiind necesare, insa, studii suplimentare in acest sens.
Concluziile acestui studiu, primul care demonstreaza prezenta ADN-ului viral al PPA la specia Culicoides, aduc o contributie relevanta in elaborarea si aplicarea de noi strategii pentru combaterea acestei boli cu impact economic major.
Rezultatele studiului au fost validate de expertii EFSA, si se regasesc publicate pe site-ul institutiei, sub forma de raport stiintific extern, putand fi accesat la adresa:
ANSVSA a solicitat EFSA continuarea acestor cercetari pentru a avansa in stabilirea rolului acestor insecte in transmiterea virusului PPA.
ANSVSA
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor
