Livada de la Stauini, din judetul Alba, este un exemplu de referinta pentru o livada la standarde europene, care evidentiaza avantajele unei culturi superintensive, prin rezultatele spectaculoase obtinute inca din al treilea an de la infiintare.
Petru Morar si-a inceput viata de fermier cand s-a intors in Romania dupa 13 ani de experienta in administrarea firmei de constructii pe care o infiintase in Spania, impreuna cu sotia sa. Intr-o vacanta, cei doi au venit in Romania, nu au gasit nicaieri pere romanesti si atunci s-au gandit sa se intoarca in tara si sa puna bazele unei livezi de peri.
Cu spirit antreprenorial si pasiunea mai veche pentru viata in mijlocul naturii, au inceput sa isi faca un plan pentru a-si indeplini visul. Ionela Morar povesteste ca s-au informat foarte mult inainte de a face acest pas. „In Spania exista livezi renumite pentru rodnicia lor. Am aflat despre Lleida, localitate situata la 200 km de Barcelona, vestita prin plantatiile intensive de par.” Un roman, care lucra tot in constructii, dar era pasionat de pomicultura si admira fermele din regiune, i-a condus intr-un tur al livezilor. Unul dintre fermierii vizitati, incantat de interesul romanilor si de intentia de a multiplica experienta culturilor superintensive in Romania, le-a furnizat toate informatiile de care aveau nevoie. Chiar si acum, fermierul din Spania vine in Romania, uneori de 5-6 ori intr-un an, continuand sa le impartaseasca din experienta sa.
Dupa o analiza a terenului, care a aratat ca microclimatul este favorabil anumitor culturi si in special celei de peri, familia Morar a inceput afacerea cu o suprafata de sase hectare. Investitia initiala este mare, comparativ cu o cultura de cereale, de exemplu, ridicandu-se la aproximativ 35.000 de euro/ha. In 2010 au accesat fonduri nerambursabile in valoare de 300.000 euro, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”.
Pentru elaborarea proiectului, Petru Morar a mers impreuna cu consultantul sa se informeze direct de la sursa, de la fermierul din Lleida (Spania). Costurile pentru infiintarea unei livezi, de multe ori prohibitive, sunt generate si de preturile utilajelor necesare. Cu ajutorul fondurilor nerambursabile obtinute, au fost achizitionate: un tractor horticol, o freza, o masina de stropit, o remorca de transport. Intr-o livada superintensiva, soiurile altoite pe portaltoi de vigoare mica au nevoie de irigare, deoarece acestea nu pot rezista la seceta prelungita. Pentru a preveni acest risc, au construit si un sistem de irigare prin picurare, rar intalnit in Romania, si a unui bazin de apa cu o capacitate de 20.000 m3.
Familia cultiva acum, in regim superintensiv, aproximativ 20 de hectare. Alaturi de livada de peri, au plantatii de cires pe o suprafata de 6,5 hectare, de piersic pe 3,5 hectare, de alun pe doua hectare si de nuc pe alte doua hectare. „In zona nu cunoastem alti fermieri care au plantatii superintensive”, spune Ionela Morar. Perii sunt cei care le-au dat cea mai mare satisfactie. Livada de peri se intinde pe 5,5 hectare cu 5.700 pomi/hectar. Sase soiuri de pere sunt cultivate si alte 30 se afla in experimentare. Anul trecut, familia Morar a obtinut o recolta de 20 de tone de pere la hectar! O surpriza pentru al treilea an de la infiintare, chiar si cand este vorba de o plantatie superintensiva.
Rezultatele economice sunt direct legate de tehnica si tehnologiile folosite. Modelul spaniol a fost adaptat cu succes la conditiile locale. Portaltoaiele pe care se altoiesc soiurile imprima o vigoare mica, crestere rapida, precocitate in intrarea pe fructificare. Aduse initial din Spania, unde se pastreaza in camere frigorifice, deci disponibile o perioada mai lunga a anului, au fost plantate in mai multe etape, la distanta de 50 de cm intre ele si de 3,5 m intre randuri. Prin reducerea distantelor intre pomi nu mai este nevoie de scari si platforme mecanice de recoltat. Se practica taierile la pom, ca sa se formeze coroana si rarirea fructelor, pentru a asigura o productie relativ constanta in fiecare an. Toate acestea imbunatatesc semnificativ nu doar productivitatea plantatiei, prin scaderea costurilor, ci si calitatea fructelor.
Cele mai mari riscuri tin de daunatori si de fenomenele de racire brusca a vremii. Pentru daunatori, fermierul se consulta des cu un specialist in protectia plantelor, de la o firma din Alba Iulia, de la care a primit multe sfaturi utile. Nu se pot face plantatii roditoare fara folosirea stropirii contra daunatorilor si bolilor. Dar concentratia solutiei, numarul de stropiri, perioada si modul de aplicare trebuie controlate strict pentru a respecta standardele europene. „In Spania, magazinele analizeaza toate fructele din acest punct de vedere. Nu poti intra altfel pe piata”, afirma Ionela Morar.
La ferma pomicola superintensiva de la Stauini, creata si exploatata prin implementarea tehnicii si tehnologiilor moderne, lucreaza trei angajati permanenti (un inginer pomicultor, un muncitor si un administrator), iar in perioada culesului sunt angajate maximum zece persoane.
Deocamdata recolta este vanduta doar pe piata interna, unde exista cerere mare. Inca nu au avut o productie suficienta pentru contracte cu supermarketurile, dar anul acesta, recolta foarte buna care se anunta face oportuna si o astfel de initiativa.
„Ne place foarte mult ceea ce facem, dar ne-am dat seama ca ar trebui sa incepi cu mai putin … Desi este un ajutor si nu am fi putut realiza atatea intr-un timp asa de scurt, o finantare cu bani europeni chiar la inceputul activitatii provoaca o presiune foarte mare. O plantatie de acest fel este o investitie pe termen lung. Pentru a reusi e nevoie de atentie la detalii si pasiune”, le transmite Petru Morar fermierilor care vor sa initieze o astfel de afacere.
R.N.D.R.
Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala
