
O problema dificila a viticulturii contemporane, cu tendinta de crestere in viitor, o reprezinta sensibilitatea soiurilor existente, in cultura, la atacul de boli si daunatori specifici. Prevenirea daunelor, care pot sa ajunga pana la compromiterea totala a recoltei de struguri, impune aplicarea de tratamente costisitoare, care pot reprezenta pana la 30-35% din cheltuielile de productie.
Pesticidele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie, pe langa efectul lor favorabil, sporesc gradul de agresivitate al acestora si contribuie la poluarea mediului si a recoltei de struguri, atunci cand nu sunt folosite rational. Cu toate neajunsurile pe care le prezinta pesticidele, pana la obtinerea si promovarea in practica a unor soiuri de vita roditoare, rezistente sau macar tolerante, fara masuri de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor, productia de struguri ramane incerta si in mod asemanator calitatea acesteia.
Bolile vitei de vie
Bolile parazitare specifice vitei de vie se impart in trei grupe: boli criptogamice produse de ciuperci, boli virotice produse de virusuri si micoplasme si boli bacteriene (bacterioze) produse de bacterii.
Bolile criptogamice cuprind o prima grupa de prezenta relativ regulata in tara noastra si pentru care se intreprind an de an masuri de prevenire si combatere. Acestea sunt: mana (Plasmopara viticola), fainarea (Uncinula necator) si putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea Pers.). A doua grupa de boli criptogamice, pentru care se intreprind masuri de combatere, numai atunci cand acestea devin necesare, cuprinde: antracnoza (Gleosporium ampelofagum) si escorioza (Pomopsis viticola Sacc.).
Bolile virotice includ degenerarile infectioase precum: scurtnodarea (Arabis mosaic), mozaicul nervurian, marmorarea (Flech, Marbrure), boala lemnului striat (Legno-riceia, Stempitting), rasucirea frunzelor (Leafroll, Enroulement), ingalbenirea aurie (Flavescence dore) s.a.
Bolile bacteriene (bacteriozele) au ca reprezentant de temut cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens Smith si Town/conn).
Daunatorii vitei de vie
Daunatorii vitei de vie cuprind o prima grupa cu frecventa relativ regulata in tara noastra si pentru care se intreprind an de an masuri de prevenire si combatere: acarienii apartinand familiei Tetranychidae si Eriophydae si moliile strugurilor reprezentate prin eudemis (Lobesia botrana Denet Schiff) si Cochilis (Colysia ambigualla Hb).
Daunatorii vitei de vie mai cuprind o alta grupa formata din omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea Drury), tripsul vitei de vie (Anaphotripsnetis priesner), paduchele testos (Eulecanium corni), paduchele lanos (Pulvinaria vitis Torg), forfecarul vitei de vie (Lethrus apterus Loxm) si tigararul (Byctiscus betulae L) pentru care se intreprind masuri de combatere numai atunci cand acestea devin necesare.
Tratamentele fitosanitare pentru protectia plantatiilor viticole
In tara noastra protectia plantatiilor viticole roditoare este inglobata in actiunea mai larga de protectie fitosanitara organizata si coordonata la nivel national in cadrul retelei de prognoza si avertizare a bolilor si daunatorilor plantelor. Astfel, in baza studiilor repetate an de an asupra evolutiei bolilor si daunatorilor, in stransa legatura cu conditiile climatice, statiunile de prognoza fitosanitara indica, prin buletinul de avertizare pe care il emit, data aplicarii tratamentelor pentru fiecare boala si daunator in parte, substantele care trebuiesc folosite, concentratia si eventualele posibilitati de complexare a acestora pentru mai multe boli si daunatori la un singur tratament. Combaterea chimica a principalelor boli si daunatori se realizeaza cu produsele avizate si concentratiile recomandate.
Combaterea chimica va ramane inca mult timp principala masura de combatere dar se propun urmatoarele amendamente:
-
- retinerea de la aplicarea tratamentelor de rutina si efectuarea lor dupa un plan bine stabilit si aplicarea lor numai la nevoie.
- interventiile propriu-zise se fac numai pe baza de prognoza si avertizare.
- atunci cand pragul de toleranta nu este depasit de mai multi daunatori si numai de unul este de dorit sa se utilizeze un produs specific impotriva daunatorului respectiv.
- la alegerea produselor se acorda o mare atentie pericolului pe care acesta il reprezinta pentru insectele utile si remanentei lor.
- trebuie avut in vedere aplicarea tratamentelor preventive, astfel eficacitatea acestora creste, iar numarul tratamentelor poate sa scada.
O schema eficienta de tratamente pentru boli si daunatori pe intreaga perioada de vegetatie se stabileste in functie de fenofazele de dezvoltare ale plantei.
|
FENOFAZA |
BOALA / DAUNATOR |
PRODUSUL |
DOZA / HA |
|
Lastari 3-5 cm |
Fainare |
MICROTHIOL |
3 kg/ha |
|
Lastari 10-15 cm |
Mana |
CAPTAN 80 WDG |
1,25 kg/ha |
|
Inainte de inflorit |
Mana |
DITHANE M45 |
2 kg/ha |
|
Dupa inflorit |
Mana |
MIKAL FLASH |
3 kg/ha |
|
Cresterea boabelor |
Mana |
UNIVERSALIS |
2 l/ha |
|
Compactarea ciorchinilor |
Mana |
VONDOZEB TOPSIN 70 WDG NOVADIM PROGRESS |
2 kg/ha |
|
Cresterea ciorchinilor |
Mana |
DITHANE M 45 |
2 kg/ha |
|
In parga |
Mana |
VONDOZEB |
2 kg/ha |
Se recomanda folosirea fungicidelor sistemice, care au o putere rapida de patrundere in planta si o perioada mai mare de actiune asupra agentilor patogeni atat preventiva cat si curativa.
Fungicide sistemice pentru combaterea manei:
-
- ELECTIS 75 WG – 0,15% sau
- VINCARE 51,7 WG – 0,2% sau
- RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau
- MILDICUT – 0,3% sau
- ACROBAT MZ 69 WG – 0,2% sau
- EQUATION PRO – 0,04%
Fungicide sistemice care combat fainarea:
-
- TOP AS 100 EC – 0,03 – 0,05% sau
- BUMPER 250 EC – 0,02% sau
- TOPSIN 500 SC – 0,15% sau
- SYSTHANE FORTE – 0,01% sau
- FALCON 460 EC – 0,03%
Fungicide care combat mana si fainarea:
-
- SHAVIT 72 WDG – 0,2% sau
- MANOXIN M60 PU – 0,4% sau
- UNIVERSALIS 593 SC – 0,2 %
+ Acaricid pentru acarieni:
-
- NISSORUN 10 WP – 0,05%
+ Insecticid:
-
- FASTER 10 EC – 0,0751/ha sau
- DECIS 25 WG – 30 g/ha
Metode agrotehnice de protectie fitosanitara la Vita-de-vie
-
- alegerea terenului are un rol important in prevenirea atacului unor daunatori. Pe terenurile argiloase, grele, se dezvolta bine filoxera.
- asolamentul – rotatia culturilor contribuie la limitarea populatiilor de daunatori.
- lucrarile solului – aratul, grapatul, discuitul, prasitul, contribuie la creearea conditiilor optime pentru dezvoltarea plantelor ducand la diminuarea rezervei biologice a daunatorilor ce isi desfasoara in intregime sau partial ciclul biologic in sol (ou-larve-pupe-adulti), prin actiunea directa a pieselor active a masinilor agricole, s-au indirecta prin schimbarea vegetatiei si a microclimatului.
- aplicarea rationala a ingrasamintelor si a amendamentelor are un efect benefic asupra plantelor, sporind rezistenta acestora la atacul bolilor si daunatorilor.
- cultivarea soiurilor rezistente sau tolerante la atacul bolilor si daunatorilor. Selectarea unor soiuri rezistente si introducerea lor in cultura, rezolva in bune conditii problema protectiei plantelor. Materialul de plantat trebuie sa fie liber de boli si de daunatori.
- folosirea temperaturilor scazute sau ridicate, focul pentru distrugerea resturilor vegetale, lumina utilizata pentru capturarea insectelor, fototropism pozitiv.
Metodele biologice de protectie a Vitei-de-vie
Combaterea biologica presupune utilizarea organismelor vii si a produsilor activitatii biologice cu scopul reglarii populatiilor de daunatori prin reducerea densitatii numerice a populatiilor daunatoare sub limita pragului economic de daunare. Metodele biologice nu prezinta pericol pentru om sau animale, protejand fauna utila si nu determina aparitia fenomenului de rezistenta, in unele cazuri este economica, in cazul utilizarii biopreparatelor, acestea sunt in general compatibile cu multe insecticide.
-
- Utilizarea microorganismelor patogene (virusuri, bacterii, ciuperci).
- Folosirea faunei utile (zoofagilor – pradatori si paraziti).
- Utilizarea de substante biologice active (feromonii sexuali de sinteza).
- Folosirea produselor fortifiante obtinute din extracte botanice de origine naturala.
Un rol important le revin urmatoarelor masuri:
-
- Fertilizarea rationala a plantatiilor, in vederea asigurarii unui echilibru intre procesele de crestere si fructificare.
- Evitarea excesului de azot care determina cresteri luxuriante si sensibilizarea vitei de vie la atacul bolilor si daunatorilor.
- Fertilizarea cu fosfor si magneziu in vederea sporirii rezistentei la boli si daunatori.
- Evitarea carentei s-au a excesului de potasiu care sensibilizeaza vita de vie la atacul bolilor si daunatorilor.
- Efectuarea la timp a lucrarilor solului, care contribuie la distrugerea multor agenti patogeni si daunatori.
- Inlaturarea prin lucrarile in verde a numeroaselor surse de infectie, concomitent cu aerisirea butucilor.
- Stabilirea elementelor de prognoza si de avertizare pe baza pragurilor economice de daunare.




