Ingrasamintele naturale - Principalele tipuri de gunoi de grajd si compozitia acestora

Detalii

Categorie: Ingrasaminte / fertilizanti

16 Iunie 2013

In continuare va prezentam principalele categorii de dejectii animaliere in functie de specie precum si compozitia acestora dupa cum urmeaza:

Gunoiul de grajd cabalin

O tona de gunoi de grajd proaspat provenit de la cal contine in medie, aproximativ 707 litri de apa, 6,35 kg de azot, 2,26 kg de acid fosforic si 5 kg de potasiu. Deoarece in procesul de digestie se realizeaza mai putin distrugerea completa a materialelor organice din alimentele consumate, gunoiul de grajd de cai furnizeaza hrana din belsug pentru microorganismele care realizeaza descompunerea si, ca urmare, este supus la diferite tipuri de fermentatii.

Caldura din gunoiul de grajd se datoreaza unui tip special de proces de fermentare si, cu exceptia cazului cand este luata in grija pentru a realiza un gunoi bine compactat, se evita starea cunoscuta sub numele de "colti de foc" ("fire-fanged"), rezultatul fiind o pierdere mult mai mica din valoarea sa de fertilizare. Impresia ca gunoiul de grajd provenit de la cal are valoare mica de fertilizare se datoreaza faptului ca acesta se deterioreaza rapid atunci cand nu se iau masurile de precautie adecvate. Atunci cand sunt luate masurile corespunzatore pentru pastrarea, conservarea si administrarea gunoiului de grajd cabalin, acesta este aproximativ egal ca valoare de fertilizare, cu balegarul provenit de la bovine.

Gunoiul de grajd provenit de la bovine

In compozitie, balegarul bovin nu variaza foarte mult fata de cel cabalin. O tona de gunoi bovin proaspat contine in medie : 780 litri de apa, 5,5 de kg de azot, 1,36 kg de acid fosforic si 4,1 kg de potasiu. Acesta este compus din materiale care sunt mult mai complet digerate decat gasim in gunoiul de grajd cabalin si de aceea este mult mai compact. Datorita structurii sale compacte si, de asemenea, continutului mai mare de apa, la balegarul bovin nu exista acelasi pericol de pierderi prin incalzire, ca la gunoiul de grajd cabalin. Gunoiul de grajd bovin este de preferat celui ovin sau pasarilor de curte. Balegarul bovin, ca atare, este format din materie organica, inclusiv material fibros, care a trecut prin sistemul digestiv al bovinelor, apoi prin maturare cu un alt lichid (urina) in care a fost lasat dupa fermentare, absorbtie si filtrare, apoi a fost acidulat si apoi absorbit din nou. Compozitia chimica exacta este constituita in cea mai mare parte din carbon, azot, hidrogen, oxigen, fosfor etc. cu saruri, uree, mucus, precum si celuloza, lignina si hemiceluloza.

Gunoiul de grajd ovin

O tona de gunoi de grajd proaspat provenit de la ovine contine in medie 616 litri de apa, 8,62 kg de azot, 3,2 kg de fosfor (fara acid fosforic), 9 kg de potasiu. Acesta este un ingrasamant cu actiune rapida, si datorita continutului mic de apa, compozitia in substante solide este concentrata. Totusi gunoiul de grajd ovin nu furnizeaza prea multa materie organica si prin urmare utilizarea pe terenurile agricole, precum si pentru composturi nu este satisfacatoare. Prezinta avantajul de a fi totusi mai usor de pastrat in locuri mai putin amenajate.

Gunoiul de grajd caprin

O tona de gunoi de grajd caprin contine in medie 590 litri de apa, 7,6 kg de azot, 3,3 kg de fosfor, 8,1 kg de potasiu. Este usor de conservat, iar pierderile in nutrienti prin fermentatie, sunt minime. Azotul amoniacal este in proportie mica si deci nu se poate leviga usor.

Gunoiul de grajd porcin

O tona de gunoi proaspat de grajd provenit de la porcine contine in medie 789 litri de apa, 10 kg de azot, 4,53 kg de acid fosforic, si 3,63 kg de potasiu. Datorita caracterului variat de produse alimentare consumate, compozitia gunoiului de grajd este mai mult decat variabila de la animal la animal. Deoarece pentru hrana porcinelor se utilizeaza preponderent produse vegetale, acest gunoi contine un procent ridicat de apa, iar pierderile prin levigare se pot produce usor. Din aceasta cauza gunoiul de grajd porcin se conserva sub forma uscata, ca si cel ovin. Costul de obtinere este proportional cu valoarea reala de fertilizare.

Gunoiul de grajd provenit de la pasari de curte

Compozitia acestuia variaza in timp si datorita tipului de crescatorie de pasari. In medie o tona de gunoi proaspat de pasare contine aproximativ 499 litri de apa, 9 kg de azot, 7,25 kg de acid fosforic, si 3,63 kg de potasiu. In acest ingrasamant azotul este, de obicei, sub forma de amoniu, care are in compozitie fermenti cu actiune rapida. De aceea, fertilizarea cu gunoi de grajd de pasari se realizeaza usor si fara o ingrijire adecvata. Totusi se pierde mult din azotul continut, ca azot amoniacal. Din aceasta cauza nu este recomandabil sa se amestece gunoiul de grajd de pasari de curte cu deseuri din lemn, cenusa sau var obisnuit, din cauza amoniacului eliberat cu usurinta, atunci cand vine in contact cu un compus alcalin. Gunoiul de grajd de pasari devine un excelent fertilizator in cazul in care este amestecat cu un alt compost sau cu un sol imbogatit, in proportie de 10 kg de gunoi de grajd de pasari la 100 kg de sol. Aplicat dupa fermentare, este apt sa furnizeze un ingrasamant de inalta valoare ecologica.

Tabel 1. Compozitia chimica medie a gunoiului de diferite proveniente [gazetadeagricultura.info, 2012].

Proiectul ManProEnv

In practicile agricole traditionale, fertilizatori minerali si dejectii animaliere sunt aplicate pe solul agricol pentru a creste aportul de nutrienti si a imbunatati calitatea culturii. Cand acest surplus de nutrienti se infiltreaza prin terenul agricol si ajung in mediul inconjurator exista riscul ca acestia sa devina poluanti, in principal din cauza nitratilor proveniti din compusii azotati. Prin urmare, imprastierea fertilizatorilor minerali si a dejectiilor animaliere trebuie facuta cu atentie, atat in ceea ce priveste cantitatea, cat si perioada aplicarii, pentru a reduce riscul supra-acumularii nutrientilor si infiltrarea acestora. Proiectul ManProEnv isi propune sa vina in intampinarea acestor probleme prin identificarea si diversificarea mijloacelor de protectie a mediului, prin valorificarea dejectiilor animale, prin cresterea gradului de angajare al autoritatilor locale in indeplinirea prevederilor referitoare la protectia mediului, dar si prin cresterea nivelului de informare si constientizare publica. 

Proiectul ManProEnv - Dezvoltarea unui sistem de management pentru protectia mediului prin valorificarea superioara a dejectiilor animaliere in zona transfrontaliera Teleorman-Veliko-Tarnovo - face parte din Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007 – 2013, Axa prioritara 2: Mediu, Aria majora de interventie 1: Dezvoltarea unor sisteme comune de management pentru protectia mediului.

    Data de incepere a proiectului 30/12/2011
    Data de finalizarea a proiectului 30/06/2013
    Valoarea totala: 962 941.460 Euro

Proiectul ManProEnv este realizat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica (ICCF- Bucuresti), in parteneriat cu Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Masini si Instalatii Destinate Agriculturii si Industriei Alimentare (INMA-Bucuresti), Institutul pentru stiinta solului, tehnologie agricola si protectia plantelor „N.Poushkarov” si Centrul de afaceri “Svishtov”. Scopul proiectului il reprezinta constientizarea populatiei din zona transfrontaliera Teleorman-Veliko-Tarnovo asupra riscului prezentat de gestionarea necorespunzatoare a dejectiilor animaliere in ceea ce priveste poluarea cu azot si derivati ai acestuia, atat a solului cat si a apelor subterane si de suprafata, cu grave impacte asupra fluviului Dunarea.

• < Anterior
• Următor >