Roinita este mentionata de medicii greci si romani, dupa cum dovedesc scrierile lui Theophrast sau Varro care au trait in antichitate. Acestia spuneau ca roinita este cea mai buna planta pentru bolile de inima. La aceeasi concluzie au ajuns si cercetatorii contemporani, care au facut analize unor persoane cu afectiuni cardiace, inainte si dupa tratamentul cu roinita. Imbunatatirea starii lor a fost evidenta.
Melissa este una dintre nimfele care i-au salvat viata lui Zeus iar cand acesta a devenit stapanul Olimpului, a facut-o regina albinelor. Melissa inseamna albina in limba greaca, iar in limbaj popular, melissa se mai numeste „floarea stupului”, pentru ca mierea din roinita are un parfum aparte si foarte multe proprietati curative.
Melissa contine o cantitate mică de ulei volatil ce miroase asemanator cu lamaia si are efecte extraordinare in cazul dementei severe – dupa cum arata un studiu efectuat pe 70 de oameni cu probleme grave de dementa, pe durata a 4 saptamâni. Frunzele de roinita au efect usor sedativ si de ameliorare a starii de spirit, de aceea pot fi folosite pentru a trata problemele de somn, anxietatea, depresiile si traumele emotionale. Grecii numeau roinita inca de acum 2000 de ani “elixir de viata lunga”, datorita actiunii ei benefice asupra oboselii intelectuale, a insomniei, a nevrozelor sau pentru calmarea tahicardiilor. Are efecte excelente contra insomniei şi a migrenelor. Este un leac natural verificat impotriva asteniei de primavara si impotriva asteniei in general. Preparatele din roinita au efecte remarcabile in reglarea activitatii sistemului nervos. Sunt recomandate profilactic pentru afectiuni cum ar fi pareza faciala, boala Parkinson (in faze incipiente), Alzheimer.
Se dovedeste eficienta, de asemenea, in disfunctii gastrointestinale – flatulenta, crampe si greata, mai ales cand acestea sunt agravate de stres si tensiune. In colita de fermentatie, roinita este unul dintre cele mai puternice remedii vegetale, inhiband dezvoltarea excesiva a bacteriilor de fermentatie in colon, eliminand spasmele si diminuand inflamatia.
Roinita are si o actiune antivirala. Cercetatorii germani au dovedit ca persoanele carora abia le-a aparut un herpes pe buze s-au vindecat mai repede folosind o crema pe baza de roinita, comparativ cu persoanele care au primit un tratament alopat. Preparate pentru uz extern au fost folosite şi pentru a trata simptomele inflamatorii provocate de virusul hepatic, şi au dat rezultate bune.
Cercetari recente au confirmat faptul ca roinita are si un efect antioxidant, ceea ce inseamna ca mentine tineretea celulelor din organism prin anularea proceselor de formare a radicalilor liberi in moleculele din sange, responsabile de imbatranirea tesuturilor.
In perioada de tranzitie de la frig la cald, planta va scapa de secretiile nazale sau de gripe. Extern, frunzele calmeaza intepaturile insectelor. Pliniu si Dioscorides considerau ca persoanele care beau vin in care s-au macerat frunze, impreuna cu frunzele aplicate extern, vindeca muscaturile veninoase, chiar si cele de scorpion.
Roinita cu o aroma dulce, asemanatoare celei de lamaie e folosita in ceaiurile aromate de plante, in vinuri sau lichioruri, dar si in unele formule de apa de colonie, cum ar Carmelite. Apa carmelitelor, in care roinita este un ingredient principal, era bauta zilnic de catre imparatul Charles al V-lea.
Pliniu si Dioscorides considerau ca persoanele care beau vin in care s-au macerat frunze, impreuna cu frunzele aplicate extern, vindeca muscaturile veninoase, chiar si cele de scorpion. Paracelsus a numit-o “elixirul vietii”. Astazi, medicii stiu ca uleiul esential vindeca ranile, avand actiune antiseptica.
Ceaiul este indicat in raceli, febre, dureri de cap, afectiunile stomacului, combate balonarile, durerile de cap, insomniile, migrenele, agitatia, durerile de dinti si urechi, tusea, raguseala si afectiunile cailor respiratorii (bronsite, astm), colicile gastrointestinale, colitele cronice, dischinezia biliara, ameteli, reumatism, anxietate, hipertensiune, palpitatii, tahicardie, tulburari de ritm cardiac, astenie nervoasa, debilitate.
Melisa are si o actiune asupra aparatului reproducator al femeii: emenagog, calmant, relaxant, antispastic, buna in menstruatiile dureroase, neregulate si in tratamentul sterilitatii la femei. Se poate folosi si de catre femeile insarcinate, pentru a calma ametelile, durerile de cap, greturile. Infuzia, adaugata in baie, determina declansarea menstruatiei.
Uleiul esential de roinita este un bun tonic cardiac, digestiv, sedativ, antidepresiv, bun in afectiunile isterice si nervoase. Este afrodisiac, in combinatie cu uleiul de santal.
Ceai (infuzie): 2 lingurite cu varf de frunze de roinita la o cana de apa clocotita. Se beau 2-3 cani, zilnic, iar pentru insomnii, se beau 1-2 cani, seara.
Ceai delicios pentru micul dejun: 2 lingurite de frunze de roinita se oparesc cu o cana de apa clocotita, se lasa sa infuzeze 5 – 10 minute, apoi se adauga miere si lamaie.
Perna cu roinita: o fata de perna din pânza de in se umple cu plante si se aplica pe locurile dureroase afectate de reumatism, traumatisme.
Bai cu roinita: se face un extract la rece, din 4-5 pumni de planta la 5 l de apa, care se încalzeste a doua zi, apoi se adauga in cada, diluandu-se cu apa necesara. Are efect relaxant si cicatrizant.
Tinctura: într-o sticla se pun plante (partea aeriana) pana se umple pe trei sferturi, se toarna alcool (de 40 %), apoi se lasa 2 saptamâni la loc însorit. Se iau cate 4-5 picaturi, in apa, ceai sau pe zahar, de 3 ori pe zi.
