Cercetătorii și producătorii trag un semnal de alarmă privind tehnicile genomice (NGT). Flora spontană și compoziția uleiurilor esențiale ar putea suferi modificări.
Cadrul de reglementare european privind noile tehnici genomice, cunoscute sub denumirea de NGT, plasează sectorul plantelor medicinale și aromatice în centrul unei controverse majore. Reprezentanții Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) din Buzău și membrii Asociației Patronale Planta Romanica, au evidențiat necesitatea imperioasă ca România să ia măsuri ferme pentru conservarea biodiversității și a resurselor vegetale autohtone, relatează AGERPRES.
Se atrage atenția că aceste tehnologii moderne au capacitatea de a altera proprietățile farmaceutice și terapeutice ale plantelor, într-un moment în care țara noastră are resursele necesare pentru a pune bazele unei industrii naționale extrem de competitive în sectorul ceaiurilor și extractelor naturale.
Peste 200 de specii autohtone expuse riscurilor
Efecte precum polenizarea încrucișată, fenomenul de contaminare și riscul diluării identității genetice tradiționale reprezintă principalele temeri ale cercetătorilor de la BRGV Buzău în ceea ce privește flora spontană. Aceste îngrijorări vin în contextul în care România adăpostește un tezaur vegetal compus din peste 200 de specii de plante medicinale și aromatice, folosite pe scară largă în fitoterapie, apicultură, dar și în sectoarele alimentar și cosmetic.
Directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru, consideră că sectorul plantelor medicinale reprezintă o nișă extrem de valoroasă pentru economia rurală. Conform viziunii sale, transformarea României într-un furnizor important pe piața ceaiurilor depinde direct de stimularea culturilor controlate, conservarea patrimoniului genetic și procesarea materiei prime în unități locale.
Situația din teren este deja una delicată, anumite specii precum arnica, salvia, sunătoarea, gălbenelele, spânzul, pelinul și diverse sortimente de mentă fiind tot mai greu de identificat în habitatele lor naturale. Declinul este accelerat de schimbările climatice acute, dar și de fenomenul de culegere excesivă din flora spontană.
Pericolul modificării substanțelor active și siguranța pacienților
Principala problemă semnalată de Planta Romanica se referă la riscul restructurării biochimice interne a plantelor supuse tehnicilor NGT. Modificările de laborator pot perturba echilibrul fragil al principiilor active.
De pildă, în cazul mentei, există riscul alterării profilului specific al uleiului volatil, în timp ce pentru culturile de mușețel ori gălbenele ar putea fi compromise exact calitățile antiinflamatoare și cicatrizante care le conferă valoare terapeutică.
Un alt aspect sensibil este cel legat de siguranța consumatorilor fragili, cum sunt persoanele de vârsta a treia, pacienții cu patologii cronice care urmează scheme complexe de tratament sau persoanele predispuse la alergii severe. Din acest considerent, asociația patronală solicită introducerea unor proceduri stricte de trasabilitate, etichetare transparentă și evaluare științifică prealabilă.
Cele două categorii ale legislației UE
Directiva europeană împarte plantele obținute prin NGT în două mari grupe:
- Prima categorie: cuprinde plantele asimilate celor convenționale, în cazul în care modificările puteau apărea și pe cale naturală sau prin tehnici clasice de ameliorare;
- A doua categorie: include organismele cu intervenții genomice complexe, care vor rămâne obligatoriu sub incidența protocoalelor riguroase de autorizare, monitorizare și etichetare.
Oamenii de știință români subliniază că demersul lor nu are ca scop respingerea inovației în cercetare, ci obținerea unor garanții clare pentru siguranța consumatorilor și protejarea micilor fermieri înainte ca aceste reguli să își producă efectele pe piața liberă.
