Mararul este un condiment foarte aromat originar din regiunile situate la est de Mediterana fiind folosit in Evul Mediu pentru a alunga spiritele rele. Pentru români este un simbol al vitalitatii.
Frunzele uscate de marar se folosesc atat la aromatizarea salatelor, fripturilor si sosurilor cat si a lichiorurilor si dulceturilor.
Bogat in potasiu, sodiu si sulf, mararul este un foarte bun diuretic.Pe vremuri, el a fost folosit pentru calmarea crizelor de epilepsie. Sub forma de infuzie mararul stimuleaza sistemul digestiv, semintele opresc sughitul, durerile de cap tusea, stimuleaza lactatia, ajuta la eliminarea gazelor intestinale, la diminuarea crampelelor si are actiune de antiseptic intestinal. Folosit in ingrijirea dentitiei, curata in profunzime dintii si gingiile.
Principalele beneficii pentru sanatate ale mararului:
Mararul este folosit cu succes in regimurile pentru slabit, deoarece are proprietatea de a aplatiza abdomenul. Proprietatile sale diuretice impiedica retentia de lichide din organism si actioneaza asupra depunerilor in zonele celulitice.
Patru linguri de suc proaspat de marar luate zilnic timp de doua saptamani previne si combate calculii, cistitele si infectiile renale.
Mararul actioneaza foarte eficient stimuland toate functiile intestinale si are un puternic efect antispastic. Calmeaza durerile abdominale, limiteaza acumularea de gaze si scuteste nou-nascutul de colici.
Mararul mai este un puternic tonic fizic si psihic, combate depresia si readuce bucuria de a trai.
Semintele de marar au cea mai mare concentratie de calciu dint tot regnul vegetal. O lingurita cu seminte contine mai mult calciu decat o cana cu lapte. Calciul este necesar in special pentru prevenirea osteoporozei.
Frunzele de marar si semintele contin mici cantitati de estrogen – hormonul feminin responsabil de cresterea naturala a sanilor si de intretinerea supletii pielii.
Mesteca frunze si seminte de marar daca vrei o respiratie proaspata. In plus, semintele au capacitatea de a calma durerile usoare de dinti.
Mararul este o planta anuala, care are nevoie de aceiasi factori de vegetatie ca si morcovii sau patrunjelul.
Semantul pentru frunze se face in luna martie, in benzi de 65 cm – 12 cm x 6 cm. Insamantarea se realizeaza mecanic cu norme de 5-6 kg/ha.
Rarirea plantelor se executa la distanta de 3-5 cm pe rand iar plivitul si prasilele sunt putinele lucrari care se aplica pentru intretinerea culturii.
Recoltarea frunzelor verzi are loc in luna mai, iar a lastarilor dupa inflorit in luna iunie. Semintele se recolteaza mai tarziu dupa ce plantele se aduna in snopi si se leaga pentru uscat in locuri umbrite si ferite de ploaie.
