La nivelul Asociatiei Industriei de Protectia Plantelor din Romania – AIPROM se deruleaza inca din 2008 un proiect numit SCAPA – Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide. In cei 13 ani de activitate, proiectul SCAPA a ajuns la rezultate remarcabile gratie implicarii membrilor AIPROM, distribuitorilor, cooperativelor agricole, dar si fermierilor.

Despre programul SCAPA, a vorbit intr-un scurt interviu Andrei Vior, unul dintre membrii implicati inca de la inceput in acest proiect.

 

 

Ce inseamna SCAPA? Cum functioneaza, cine participa si cine il sustine?

SCAPA este sistemul de colectare a ambalajelor de pesticide din Romania. Se bazeaza pe parteneriatul dintre membrii AIPROM – Asociatia Industriei de Protectia Plantelor din Romania si un operator privat (Ecorec Recycling). Termenii parteneriatului sunt foarte simpli: AIPROM, prin membrii sai finanteaza si stabileste obiectivele, standardele de functionare si modul de operare, in timp ce operatorul colecteaza efectiv de la ferme si din centrele de colectare cantitatea de ambalaje de pesticide, dupa care transmite cantitatile astfel obtinute spre reciclare sau incinerare.

 

Cum a inceput programul SCAPA, de ce era nevoie de un astfel de program si de ce ai ales sa investesti efort si timp in implementarea proiectului?

SCAPA a inceput in 2007 si a devenit foarte rapid unul dintre cei mai importanti piloni ai activitatii AIPROM. Inca de la infiintarea asociatiei AIPROM s-a dorit alinierea la standardele europene In domeniu, unul dintre ele fiind angajamentul de a promova sustenabilitatea. SCAPA a insemnat raspunsul la necesitatea de a pastra un mediu curat dupa folosirea produselor de protectie a plantelor.

Proiectul a fost inca de la inceput gestionat de grupul de lucru responsabil cu depozitarea si transportul produselor. Prin urmare, inca de la inceput am fost implicat in proiect. Mi-a placut foarte mult ca a fost un proiect care avea ca obiectiv protectia mediului dar si o componenta importanta de business operational (obiective cantitative si calitative, eficienta, promovare, cadru legislativ ambiguu, etc). A fost vorba despre posibilitatea de a „desena” un business functional care sa contribuie la protejarea mediului. O combinatie care m-a atras foarte mult de la inceput, care mi-a permis sa inteleg legislatia de mediu, functionarea pietei de management a deseurilor si sa cunosc o oameni extraordinari.

 

Cum a evoluat SCAPA in timp?

SCAPA a pornit ca un proiect greenfield. Nu exista nimic, numai cateva recomandari venite din partea asociatiei europene a industriei de protectia plantelor, unde AIPROM este membru si exemplul catorva tari mai avansate. Cum modelele pe care ni le ofereau alte tari se potriveau intr-o masura destul de mica a trebuit sa invatam tot timpul si sa avem si curajul de a face lucruri noi. Cantitatile colectate au crescut de-a lungul anilor, ceea ce este normal avand in vedere evolutia pietei de PPP dar si procentul nostru de colectare, care a ajuns la aproape 60% din totalul cantitatilor de ambalaje puse pe piata.

 

Care sunt rezultatele in prezent?

Obiectivul nostru inca de la inceput a fost sa atingem cotele de colectare si reciclare cerute de legislatia nationala, care difera in functie de tipul de ambalaj. Asa cum spuneam si inainte, colectam aproape 60% din cele peste 2.500 de tone de ambalaj de PPP puse in piata in fiecare an si reciclam peste jumatate din cantitatea colectata. Am incercat acum cateva luni, impreuna cu colegii de la AIPROM sa dam niste cifre mai sugestive despre cantitatile colectate de SCAPA. Iata doua din ele: de-a lungul existentei sale, prin SCAPA s-au colectat ambalaje de PPP care ar umple o coloana de TIR-uri de capacitate mare de la Bucuresti si pana la Constanta. Sau: la fiecare doi ani, SCAPA aduna un volum de ambalaje care poate umple Sala Palatului din Bucuresti. Fara programul nostru, o mare parte din aceste deseuri ar fi ramas in mediu sau ar fi fost distruse ilegal. Este un impact pozitiv semnificativ si suntem mandri de contributia noastra.

 

Cu ce probleme v-ati confruntat de-a lungul timpului?

Bineinteles ca au fost provocari de-a lungul timpului. Este insa foarte clar ca obiectivele au fost intelese de toata lumea si, beneficiile pentru mediu si industrie sunt clare, astfel ca toti am contribuit in masura posibilitatilor si prioritatilor specifice. Printre problemele care ne-au consumat cea mai multa energie au fost: alinierea membrilor asociatiei pentru un model operational SCAPA, selectia si managementul operatorului SCAPA, relatia cu autoritatile (mediu si agricultura), si, mai nou, pandemia de COVID-19. In legatura cu aceasta din urma trebuie sa spun ca in 2020 si 2021 se observa o crestere a ratei de colectare, ceea ce arata ca avem un model operational de succes si stakeholderi implicati.

 

Care sunt provocarile actuale?

Cea mai mare provocare este reprezentata de criza sanitara, care loveste in toate domeniile, dar si instabilitatea si incoerenta legislativa, care la un moment dat ne pot impiedica sa progresam asa cum ne dorim.

 

Ce nevoi si oportunitati de dezvoltare vezi pentru SCAPA?

Infrastructura de colectare si reciclare fiind deja matura, functionala si cu un grad inalt de rezilienta, cele mai bune oportunitati de dezvoltare vin de la membrii AIPROM, care pot contribui la promovarea imaginii SCAPA in randul fermierilor si distribuitorilor. Noi, cei din grupul de lucru de la AIPROM suntem gata sa imbunatatim modul de functionare SCAPA pentru a raspunde solicitarilor, de oriunde ar veni acestea. De asemenea, am putea ajunge la un nivel si mai inalt daca am reusi sa incepem sa colectam si ambalajele de seminte, prin integrarea in SCAPA sau printr-un sistem paralel.

 

Care este perceptia fermierilor privind SCAPA? Dar a autoritatilor?

Perceptia fermierilor si a distribuitorilor este foarte diferita: de la cei care sunt deja “clienti” SCAPA si care apreciaza foarte mult sistemul la cei care inca nu au auzit de el – si la care ne dorim sa putem ajunge cu ajutorul membrilor AIPROM. Autoritatile sprijina SCAPA, mai ales pe plan local. De multe ori am avut un feedback extrem de pozitiv, stiind ca exista foarte putine industrii care au sisteme similare.

 

Care a fost cheia succesului SCAPA, in contextul unui sistem national de gestionare a deseurilor care este inca in curs de dezvoltare?

Cheia succesului proiectului SCAPA a fost influentata de o serie de factori, incepand cu vointa clara a membrilor asociatiei de a investi resurse si energie si pana la capacitatea echipei de proiect de a gasi solutii adaptate la conditiile specifice din Romania. SCAPA este perceput astazi ca un sistem matur de colectare a deseurilor de ambalaje provenite de la utilizarea produselor de protectie a plantelor, cu rezultate comparabile cu cele inregistrate in tarile dezvoltate. Si ne dorim sa devenim din ce in ce mai buni.

Asociatia Industriei de Protectia Plantelor din Romania – AIPROM