Pestele a intrat in alimentatia populatiei de pe teritoriul actual al Romaniei inca din cele mai vechi timpuri. Varietatea si abundenta acestor resturi se constituie ca o dovada graitoare a faptului ca pestele reprezenta inca din acele vremuri un aliment de baza.

 

Traditia consumului de peste se continua de-a lungul veacurilor, pestele de apa dulce, fiind un aliment de baza pentru populatia din Tarile Romane. De altfel, in Moldova se crease, inca din vremea lui Stefan cel Mare, un sistem bine dezvoltat de iazuri, care producea peste pentru consum.

 

In secolul trecut pestele de apa dulce era un aliment popular, fiind consumat foarte frecvent in special de cei din categoriile sociale joase, pentru ca era ieftin si usor de procurat. In zilele noastre pe masura ce oamenii devin din ce in ce mai preocupati de ceea ce pun in farfurie consumul de peste castiga din nou in popularitate, fiind o alternativa usoara si mai ales sanatoasa la consumul de carne rosie.

 

Carnea de peste este sanatoasa pentru oricine, dar este foarte utila mai ales celor care sufera de diferite boli cardiace, si ajuta si la mentinerea unui nivel constant al glicemiei. Nutritionistii propun un consum regulat, saptamanal de peste, indiferent de varsta, pentru a combate si preveni o gama larga de afectiuni, de la cele intalnite in cazul copiilor, pana la astm sau chiar cancer de prostata.

 

Principalul avantaj al carnii de peste il reprezinta grasimile din seria acizilor grasi esentiali omega 3. Acestia se gasesc in carnea de peste oceanic – macrou, hering, somon, cod, ton, sardina. Grasimile din peste previn imbatranirea precoce si protejeaza sistemul nervos. S-a demonstrat chiar ca, in cazul copiilor, pestele stimuleaza dezvoltarea capacitatilor intelectuale. Iar batranii care mananca peste de trei-patru ori pe saptamana sunt mai putin predispusi riscului de a suferi de maladia Alzheimer.

 

Se stie, creierul este unul dintre cei mai mari consumatori de energie, iar buna lui functionare depinde intr-o oarecare masura de aportul de fosfor si, implicit, de consumul de peste. In cazul copiilor ai caror mame au consumat peste pe perioada sarcinii si a alaptarii si care, apoi, au primit, in alimentatia lor peste, s-a observat o dezvoltare neuropsihica mai rapida, dar si un nivel al inteligentei mai ridicat. Carnea de peste este insa recomandata si in cadrul curelor de slabire, deoarece are o cantitate mult mai mică de lipide in comparatie cu alte categorii de carne.

 

Pestele de apa dulce are carnea mai slaba, in general, comparativ cu cel oceanic si, in consecinta, asigura un aport caloric mai mic, astfel ca 100 g pastrav contin 85 de calorii si aceeasi cantitate de crap – 83 de calorii. Continutul in minerale este, de asemenea, apreciabil, mai ales in ceea ce priveste fierul, fosforul, zincul, cuprul calciul, dar si oligoelementele ca fluorul, seleniul, cobaltul si manganul. Pestele contine, de asemenea, toata gama vitaminelor B. Desigur, precum orice alt aliment, pestele isi poate pierde din valoarea nutritiva daca este procesat excesiv sau prajit.

 

Carnea de peste este un remediu pentru problemele cardiace si mentine un nivel constant al glicemiei. Bogat in proteine, cu un continut scazut de grasimi, carnea de peste reprezinta o sursa excelenta de acizi grasi de tipul omega3. Cele mai sanatoase feluri in care se poate gati carnea de peste sunt la cuptor, la gratar sau in abur. Principala calitate a pestelui este continutul ridicat de acizi grasi omega3.

 

Nu se cunoaste inca felul in care omega3 actioneaza in prevenirea afectiunilor cardiace, insa ii este recunoscuta capacitatea de reducere a trigliceridelor si a tensiunii arteriale, de prevenire a formarii cheagurilor de sange, dar si actiunea de antiinflamator si de diminuare a ritmului cardiac. Motivul pentru care acizii grasi de tipul omega3 sunt atat de indicati in alimentatie, este faptul ca acestia nu se transforma in grasime propriu-zisa. Pe de alta parte, acizii prezenti in carnea rosie se transforma in grasime.

 

Chiar daca se recomanda consumul de peste saptamanal, exista si o precautie: evitarea pestelui bogat in mercur. Excesul de mercur afecteaza sistemul nervos, produce intarzierea vorbirii si a mersului la copii, dureri musculare si ale incheieturilor si creste riscul producerii unui atac de cord. Pestii cu un continut mare de mercur sunt speciile oceanice de talie mare: rechin, pestele-sabie sau tonul, mai putin intalnite pe piata noastra.

 

Peştele ajunge la consumatorii romani fie din productia interna fie din importuri. Productia interna este reprezentata de capturile din pescuitul comercial, atat din apele interioare cat si din Marea Neagra, din activitatea de acvacultura, cresterea in sistem dirijat, in bazine, iazuri si lacuri de acumulare. Productia este livrata in stare proaspata sau poate fi procesată in diferite grade, inainte de a fi comercializata.

 

Sectorul piscicol din Romania include activitatile de acvacultura, pescuit marin si pescuit in apele interioare, precum si activitatile de procesare si marketing. Cea mai importanta activitate este acvacultura in ape dulci, fiind urmata de pescuitul in ape interioare. Activitatea de pescuit in ape interioare este mai dezvoltata decat pescuitul costier de laa Marea Neagra.
 

Sursa: www.maap.ro