Comisia Europeana a adoptat noi orientari strategice pentru o acvacultura a UE mai sustenabila si mai competitiva. Orientarile ofera Comisiei, statelor membre si partilor interesate o perspectiva comuna pentru a dezvolta acest sector intr-un mod care sa contribuie in mod direct la Pactul verde european si, in special, la Strategia „De la ferma la consumator”. Orientarile vor ajuta sectorul acvaculturii din UE sa devina mai competitiv si mai rezilient si sa isi imbunatateasca performantele de mediu.

Un sfert din produsele pescaresti consumate in Europa provin din acvacultura. Cu toate acestea, cea mai mare parte a consumului de fructe de mare este acoperita de importuri, reprezentand aproximativ 60 % din oferta totala. In total, doar 10 % din consumul de fructe de mare din UE provine din acvacultura UE. Acest lucru demonstreaza un important potential de crestere.

In ciuda acestor perspective comerciale, productia de acvacultura din UE a crescut cu doar 6 % din 2007, ajungand la 1,2 milioane de tone ca volum de vanzari si la 4,1 miliarde EUR ca cifra de afaceri in 2018. Contributia UE la productia mondiala de acvacultura a reprezentat mai putin de 2 % din productia mondiala in 2018 (FAO 2020).

 

Obiectivul orientarilor

Orientarile au fost elaborate in stransa consultare cu statele membre ale UE si cu partile interesate, in special cu cele reprezentate in Consiliul consultativ pentru acvacultura. Ele stabilesc patru obiective interdependente pentru dezvoltarea in continuare a acvaculturii in UE:

• • consolidarea rezilientei si a competitivitatii
  • participarea la tranzitia verde
  • asigurarea acceptarii sociale si a informarii consumatorilor si
  • imbunatatirea cunostintelor si inovarea

Orientarile propuse vor sprijini si cresterea substantiala a acvaculturii ecologice la nivelul UE. Astfel cum s-a mentionat in Planul de actiune pentru agricultura ecologica, recent publicat, productia de acvacultura ecologica ramane un sector relativ nou, dar cu un potential de crestere semnificativ.

Spre deosebire de pescuit, acvacultura nu este un domeniu de competenta exclusiva a UE. Cu toate acestea, recunoscand rolul important pe care il joaca acvacultura in securitatea alimentara europeana, cresterea durabila si ocuparea fortei de munca, politica comuna in domeniul pescuitului prevede un sistem de coordonare strategica a politicii in domeniul acvaculturii in UE.

O astfel de abordare strategica a devenit si mai relevanta in prezent, avand in vedere potentialul sectorului acvaculturii de a contribui la atingerea obiectivelor Pactului verde european si necesitatea de a asigura sustenabilitatea si rezilienta pe termen lung a sectorului, in special in contextul crizei/pandemiei de COVID-19. Noile orientari strategice au integrat pe deplin aceste obiective.

Analizand provocarile si oportunitatile sectorului acvaculturii din UE, orientarile propun actiuni specifice intr-o serie de domenii, inclusiv accesul la spatiu si apa, sanatatea umana si animala, performantele de mediu, schimbarile climatice, bunastarea animalelor, cadrul de reglementare si administrativ si comunicarea cu privire la acvacultura din UE.

In special, Comisia propune elaborarea unor documente de orientare detaliate privind bunele practici in cele mai importante domenii si prevede un mecanism specific de asistenta pentru acvacultura pentru a sprijini elaborarea acestor documente de orientare, precum si punerea in aplicare a bunelor practici descrise in acestea.

Printre alte obiective, Comisia incurajeaza, de asemenea, statele membre ale UE sa includa cresterea acvaculturii ecologice in revizuirea (in curs) a planurilor lor strategice nationale pentru sectorul acvaculturii, precum si sa sprijine acest tip de productie acvicola cu o parte din fondurile disponibile in cadrul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime si acvacultura (FEPAM).

Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane si pescuit, a declarat: „Acvacultura joaca un rol din ce in ce mai important in sistemul alimentar european. Sectorul poate oferi alimente sanatoase cu o amprenta climatica si de mediu in general inferioara celei pe care o au activitatile agricole terestre. Prin orientarile pe care le-am adoptat astazi, dorim sa pozitionam productia de acvacultura din UE ca referinta globala pentru sustenabilitate si calitate, sa reducem dependenta noastra de importurile de fructe de mare si sa cream mai multe locuri de munca, in special in regiunile de coasta.”

 

Etapele urmatoare

Comisia invita statele membre ale UE sa ia in considerare aceste noi orientari in planurile lor strategice nationale multianuale pentru dezvoltarea sectorului acvaculturii, precum si sprijinul acordat sectorului in cadrul viitorului Fond european pentru afaceri maritime, pescuit si acvacultura (FEPAM) si al altor fonduri ale UE.

Orientarile anterioare, adoptate de Comisie in 2013, au stat la baza planurilor strategice nationale multianuale ale statelor membre ale UE pentru dezvoltarea activitatilor de acvacultura pe teritoriul lor.

 

 

PACTUL VERDE EUROPEAN: DEZVOLTAREA UNEI ECONOMII ALBASTRE DURABILE IN UNIUNEA EUROPEANA

Astazi, Comisia Europeana propune o noua abordare pentru o economie albastra durabila in UE pentru industriile si sectoarele legate de oceane, mari si zone de coasta. O economie albastra durabila este esentiala pentru atingerea obiectivelor Pactului verde european si pentru asigurarea unei redresari verzi si favorabile incluziunii in urma pandemiei.

Toate sectoarele economiei albastre, inclusiv pescuitul, acvacultura, turismul de coasta, transportul maritim, activitatile portuare si constructiile navale, vor trebui sa isi reduca impactul asupra mediului si a climei. Pentru a combate crizele climatice si cele legate de biodiversitate, avem nevoie de mari sanatoase, ale caror resurse sa fie utilizate in mod durabil pentru a crea alternative la combustibilii fosili si la productia de alimente traditionale.

Tranzitia catre o economie albastra durabila necesita investitii in tehnologii inovatoare. Energia valurilor si energia maremotrica, productia de alge, dezvoltarea de unelte de pescuit inovatoare sau refacerea ecosistemelor marine vor crea noi locuri de munca si intreprinderi verzi in economia albastra.

Comunicarea stabileste o agenda detaliata pentru ca economia albastra:

• • Sa realizeze obiectivele de neutralitate climatica si de reducere la zero a poluarii, in special prin dezvoltarea energiei din surse regenerabile offshore, prin decarbonizarea transportului maritim si prin ecologizarea porturilor. O combinatie durabila de energie oceanica, inclusiv energia eoliana, energia termica, energia valurilor si energia maremotrica ar putea genera un sfert din energia electrica a UE in 2050. Porturile sunt esentiale pentru conectivitatea si economia regiunilor si a tarilor din Europa si ar putea fi utilizate ca centre energetice.
  • Sa faca posibila trecerea la o economie circulara si sa reduca poluarea — inclusiv prin standarde reinnoite pentru proiectarea uneltelor de pescuit, pentru reciclarea navelor si pentru dezafectarea platformelor offshore, precum si prin actiuni de reducere a poluarii cu materiale plastice si microplastice.
  • Sa conserve biodiversitatea si sa investeasca in natura – protejarea a 30 % din zona maritima a UE va inversa declinul biodiversitatii, va spori stocurile de peste, va contribui la atenuarea schimbarilor climatice si la rezilienta la acestea si va genera beneficii financiare si sociale semnificative. Impactul pescuitului asupra habitatelor marine va fi in continuare redus la minimum.
  • Sa sprijine adaptarea la schimbarile climatice si rezilienta zonelor costiere – activitati de adaptare, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii verzi in zonele costiere si protejarea litoralului impotriva riscului de eroziune si de inundatii vor contribui la conservarea biodiversitatii si a peisajelor, aducand beneficii turismului si economiei costiere.
  • Sa asigure o productie durabila de alimente – productia durabila si noi standarde de comercializare pentru fructele de mare, utilizarea algelor si a ierbii de mare, un control mai strict al pescuitului, precum si cercetarea si inovarea in ceea ce priveste fructele de mare pe baza de celule vor contribui la conservarea marilor Europei. Prin adoptarea orientarilor strategice ale UE privind acvacultura durabila, Comisia s-a angajat, de asemenea, sa dezvolte acvacultura durabila in UE.
  • Sa imbunatateasca gestionarea spatiului maritim – noul Forum albastru pentru utilizatorii marii in vederea coordonarii unui dialog intre operatorii offshore, partile interesate si oamenii de stiinta care participa la activitati de pescuit, acvacultura, transport maritim, turism, energii din surse regenerabile si alte activitati va stimula schimburile de cooperare in vederea utilizarii durabile a mediului marin. Un raport referitor la punerea in aplicare a Directivei UE privind amenajarea spatiului maritim va fi publicat in 2022, in urma adoptarii planurilor nationale de amenajare a spatiului maritim in martie 2021.

De asemenea, Comisia va continua sa creeze conditiile pentru o economie albastra durabila la nivel international, in conformitate cu Agenda privind guvernanta internationala a oceanelor.

Comisia Europeana