Ecosistemele de apa dulce gazduiesc 40% din speciile de peste din lume si contribuie direct la securitatea alimentara a gospodariilor rurale. Cu 11,47 milioane de tone pe an, pescariile interioare genereaza 12% din capturile globale de peste, potrivit ultimelor date ale Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO).
Totusi, acest sector inca nu si-a demonstrat intregul potential in Europa si Asia Centrala, deoarece habitatele fluviale se confrunta cu provocari grave ecologice, economice si de reglementare.
Aceste subiecte sunt discutate timp de doua zile, in cadrul unei conferinte la Bucuresti, organizata in comun de FAO, EUROFISH si alti parteneri, cu privire la restaurarea habitatului fluvial pentru pescuitul in apele interioare din bazinul fluviului Dunarea si in zonele adiacente Marii Negre.
Scopul acestei conferinte este acela de a identifica solutii care sa contribuie la refacerea populatiilor de pesti, revitalizarea sectorului de pescuit recreational si in apele interioare, cresterea securitatii alimentare si diversificarea mijloacelor de intretinere in comunitatile riverane. O atentie deosebita va fi acordata sturionilor, specii migratoare emblematice ale Bazinului Dunarii, in prezent aflate in pragul disparitiei ca urmare a distrugerii habitatelor si pescuitului excesiv. Refacerea populatiei de sturioni din Dunare este sustinuta de catre Comisia Europeana, Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii, precum si de numeroase autoritati si actori regionali implicati in implementarea programului Sturion 2020.
Conferinta reprezinta debutul unui dialog mai strans intre autoritatile de mediu si cele din domeniul pescuitului si acvaculturii din tarile dunarene in vederea reducerii declinului speciilor de pesti de apa dulce si a identifcarii unor solutii constructive care sa conduca la refacerea populatiilor de pesti periclitate, precum si a celor cu valoare economica ridicata, generand efecte benefice pentru comunitatile riverane Dunarii. Cu acest prilej, pe langa discutarea masurilor urgente care se impun, vor fi prezentate experiente si bune practici implementate in alte state europene care ar putea fi adaptate si la nivel regional.
Avantajele pescuitului in apele interioare
“Contributia pescuitului in apele interioare la securitatea alimentara si mijloacele de subzistenta din mediul rural a fost adesea trecuta cu vederea in discutiile privind politicile publice, partial din cauza lipsei de date si a unei evaluari economice a acestui important sector “, a declarat ofiterul senior FAO pentru pescuit si acvacultura, Victoria Chomo, secretar al Comisiei Consultative pentru Pescuitul si Acvacultura in apele interioare europene “nemaivorbind de contributia din ce in ce mai mare la sanatatea umana prin serviciile de agrement si ecoturism pe care habitatele raurilor si pescuitul sportiv le pot oferi”.
Din cauza lipsei de statistici oficiale privind captura interna si pescuitul recreativ, acest sector probabil aduce o contributie mult mai mare la securitatea alimentara a gospodariilor de pe malurile raurilor decat indica statisticile oficiale. Pescuitul in apele interioare ofera venituri diversificate pentru tarile fara iesire la mare, care nu au acces la resursele marine, in special in Asia Centrala.
“Femeile sunt cele care beneficiaza, in special, de pescuitul in apele interioare, deoarece reprezinta jumatate din forta de munca la nivel global de-a lungul lantului valoric pentru pescuitul in apele interioare – mult mai mult decat in cazul pescuitului marin”, a spus Chomo.
Pescuitul in apele interioare ofera si alte avantaje. Pierderea de alimente si deseurile din pescuitul in apele interioare – inclusiv capturile accidentale, pestii nedoriti si alte animale capturate in timpul procesului de pescuit – sunt semnificativ mai scazute decat cele din domeniul capturilor marine, partial din cauza nivelului mai ridicat al consumului casnic si a lanturilor de aprovizionare mai scurte. In plus, proteinele furnizate de pescuitul in apele interioare au o amprenta de carbon mult mai redusa decat pescuitul de captura marina sau productia de carne terestra.
In Europa, in Caucaz si in Asia Centrala, provocarile sectorului includ segmentarea raurilor, care afecteaza speciile migratoare cu valoare comerciala, dar pe cale de disparitie, precum sturionul si anghilele europene, care, de asemenea, sufera din cauza pescuitului ilegal. Scaderea stocurilor de peste si pierderea biodiversitatii sunt cauzate de activitatile umane si de o serie de factori externi, cum ar fi schimbarile climatice, care duc la reducerea habitatelor pestilor. In competitia privind sursele de apa dulce, sectoarele mai puternice, cum ar fi cel agricol si energetic, limiteaza calitatea si cantitatea de apa disponibila pentru pescuitul in apele interioare.
Din nou, lipsa unei evaluari economice corecte a contributiei sectorului la securitatea alimentara, mijloacele de trai si intregul lant de aprovizionare impiedica luarea deciziilor consistente cu privire la distribuirea acestor resurse naturale limitate catre toate sectoarele concurente. Acesta este una dintre problemele abordate in cadrul conferintei.
La conferinta participa oameni de stiinta, experti si reprezentanti guvernamentali din aproximativ 30 de state din Europa, Caucaz si din Asia Centrala. Ca si forum pentru schimb de experiente la nivel de state si a rezultatelor cercetarilor regionale, locatia va facilita discutiile stiintifice cu privire la problemele cu care se confrunta raurile si pescuitul in apele interioare. De asemenea, va oferi consultanta privind politicile publice bazate pe dovezi pentru o mai buna partajare si gestionare a acestor resurse, incluzand metode de protectie pentru sturionul aflat pe cale de disparitie, ca specie emblematica a fluviului Dunarea.
Conferinta este gazduita de Ministerul Apelor si Padurilor din Romania, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale din Romania, Grupul operativ privind sturionul dunarean si Asociatia Internationala pentru Cercetarea Dunarii. De asemenea, Guvernul Romaniei organizeaza pentru participanti o vizita in teren la o institutie de cercetare.
F.A.O.
Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura
