Procesul tehnologic de prelucrare industriala a pasarilor in abatoare cuprinde o succesiune de etape de lucru, ce se desfasoara in 2 faze distincte:

 

 

 

 

Prelucrarea initiala ce presupune efectuarea unei succesiuni de operatiuni complet mecanizate si automatizate.
Prelucrarea finala care se desfasoara intr-un sector separat si cuprinde etapele de prelucrare pana la obtinerea carcaselor de pasare si a organelor aferente. Dupa finisare, carcasele urmeaza cai diferite in functie de modul de prelucrare, respectiv ca produse refrigerate sau ca produse congelate.

 

PRELUCRAREA INITIALA

Din sectorul de receptie unde sunt examinate sanitar-veterinar prin inspectia vizuala a loturilor de pasari acestea sunt agatate pe conveere si patrund printr-o deschidere a peretelui despartitor in zona de prelucrare initiala parcurgand urmatoarele faze: asomarea, sangerarea, oparirea, deplumarea, sectionarea pielii gatului, incizia caudala, detasarea capetelor, spalarea carcaselor neeviscerate si detasarea picioarelor.

Asomarea

Este prima operatie la care sunt supuse pasarile dupa suspendarea lor pe transportorul aerian si se realizeaza electric prin imersie.

Asomatorul este o instalatie a carei tensiune poate fi reglabila intre 70-90 V si se regleaza in functie de viteza conveierului si de marimea puilor.

Abatoarele din tari ca Olanda, Marea Britanie, Germania au adoptat asomarea cu gaz, o combinatie de O2 si CO2.

Sangerarea

Operatia de sangerare se face mecanizat la o masina automata de sacrificare sau cu ajutorul unui cutit disc, ce este montat inaintea jgheabului de sangerare. Operatia este asistata de un muncitor care corecteaza manual sangerarea la pasarile mici, sub media lotului, sau la cele sacrificate necorespunzator.

Sangerarea dureaza timp de 120-150 secunde deasupra unui jgheab de sangerare, a carui lungime este astfel dimensionata, incat sa asigure in acest timp scurgerea totala a sangelui, luand in considerare distanta de 152 mm intre doua capete. Cantitatea de sange scursa este de aproximativ 3% din greutatea vie a pasarilor. Sangele se colecteaza intr-un recipient care este transportat la instalatia de prelucrat faina furajera.

La locul de taiere este prevazut un spalator pentru maini cu pedala si sterilizator de cutit.

Oparirea

Pasarile sunt oparite in flux continuu, prin imersie in apa calda la temperatura de +54°c.
Operatia de oparire are drept scop incalzirea suprafetei pielii in urma careia se realizeaza o slabire a structurii proteinelor din epiderma care tin aderent bulbul pilos, derma, dupa care penele se pot indeparta usor mecanizat.

La pui pentru obtinerea unor produse congelate, se urmareste o oparire mai intensa la temperatura de 58-60°C timp de 120-140 de secunde, iar pentru produse refrigerate se face o oparire mai slaba la temperatura de 52-54°C timp de 90 de secunde.

Deplumarea

Operatia de deplumare trebuie sa inceapa imediat ce pasarile au iesit din instalatiile de oparire si se executa cu ajutorul unor masini alcatuite dintr-un cadru pe care sunt montate barele de deplumare si tamburii cu flanse purtatoare de „degete de deplumare”, care se rotesc in sens diferit unul fata de celalalt.

Dupa operatia de deplumare urmeaza finisarea-spalarea pasarilor in scopul indepartarii atat al ultimelor resturi de pene cat si efectuarii unor spalari masive sub presiune (2,5-3 atm) a exteriorului puilor deplumati. Aceasta operatie se realizeaza cu o masina speciala prevazuta cu doi tamburi cu piese de cauciuc, numite bice, mai lungi si mai mari decat ale masinii de deplumat. Se va asigura o stropire corespunzatoare cu apa calda la temperatura de +40 – +50°C.

Penele rezultate cad in partea de jos a deplumatorului si sunt dirijate cu un jet de apa la sectia de producere a fainurilor proteince.

Taierea pielii de la gat, incizia caudala, detasarea capetelor, spalarea carcaselor neeviscerate si detasarea picioarelor

Operatiunea de sectionare a pielii gatului consta in efectuarea unei incizii lungi de 3-4 cm a pielii de pe partea dorsal a gatului, pana la nivelul centurii scapulo-humerale.

Incizia caudala este operatiunea de extragere a glandei uropigene cu ajutorul unui dispozitiv special prevazut cu un cutit cu disc.

Detasarea capurilor se executa automat cu ajutorul unui dispozitiv plasat sub axa conveierului liniei de taiere, desprinderea capului facandu-se la nivelul primei vertebre cervicale.

Spalarea carcaselor neeviscerate se realizeaza prin trecerea carcaselor printr-o instalatie automata de spalare prevazuta cu doua randuri de duze.

Detasarea picioarelor consta in efectuarea unei taieturi complete la nivelul articulatiei tibio-tarso-metatarsiene cu ajutorul unei masini speciale.

PRELUCRAREA FINALA

Prelucrarea finala a carcaselor cuprinde o serie de etape cum ar fi: extirparea glandei uropigene, eviscerarea carcaselor, indepartarea gusii, esofagului si a traheeii, extragerea pulmonilor, spalarea carcaselor si detasarea gaturilor.

Eviscerarea

Este operatia cea mai importanta de care depinde in mare masura obtinerea unei calitati bune a carcasei.

Ordinea operatiilor este:

• Sectionarea carcasei pe linia mediana de la apendicele xifoid pana la orificiul cloacal;
• Circumcizarea cloacei si desprinderea ei evitandu-se taierea intestinelor pentru a preveni o insamantare a carcaselor cu eventuali germeni patogeni;
• Extragerea viscerelor (inima, ficatul, stomacul glanular, pipota si intestinele) cu ajutorul unui eviscerator mecanic, care introduce o scafa de eviscerare in cloaca si extrage viscerele. Daca se constata organe suspecte sau bolnave, carcasa respectiva se indeparteaza din linia tehnologica. Viscerele ramase sunt introduse in masina de prelucrat organe, care selecteaza organele comestibile
  • • Dupa extragerea viscerelor se face controlul sanitar-veterinar, iar apoi se separa partile comestibile de partile necomestibile din masa viscerelor.
    • Ficatul detasat se pune in palnii, ce debuseaza intr-un jgheab, fiind dirijat cu ajutorul apei la recipientul de colectare, prevazut cu gratar si robinet de scurgere a apei la canalizare, iar pipota separata trece prin decuticulare si spalare.
• Extragerea pulmonilor se realizeaza cu ajutorul unui pistol cu vacuum. Se mai executa sectionarea gatului si a pielii, indepartarea gusei, esofagului si traheei.

Spalarea carcaselor si detasarea gaturilor

Spalarea carcaselor se face intr-o instalatie de spalare cu mai multe randuri de duze, prin care se pulverizeaza apa rece sub presiune pe suprafata lor exterioara si interioara. Consumul de apa variaza in functie de greutatea carcasei. Pentru o carcasa de 1,8 kg se consuma aproximativ 1-1,1 l de apa.

Dupa spalare se efectueaza ultima operatie din fluxul tehnologic ca consta in taierea gatului cu ajutorul unei masini.

REFRIGERAREA CARCASELOR

Carcasele eviscerate se reagata pe conveerul de racire, intrand in tunelul de racire timp de 70-75 de minute, la 0 – +4°C dupa care sunt trimise la instalatia de transare. Temperatura carcaselor care ies din tunel este de 0 – +4°C „la os”.

Refrigerarea carcaselor se impune ca faza tehnologica obligatorie si poate fi lenta sau rapida si se poate realiza in diferite variante: in aer, prin imersie in apa racita, prin contact, prin soc termic si refrigerare prin amestec cu gheata.

SORTAREA SI AMBALAREA CARCASELOR

Carcasele refrigerate se sorteaza in functie de greutatea lor, dupa care se ambaleaza in pungi de material plastic.

TRANSAREA CARCASELOR

Transarea carcaselor de pasare se face in mod diferit, dupa piata de destinatie. In general, carcasele se transeaza pe urmatoarele portiuni anatomice: piept (cu os sau fara os) cu piele sau fara piele, pulpe, aripi, spinari, tacam.

CONGELAREA CARNII DE PASARE

Congelarea carnii de pasare se face in tunele de congelare, unde trebuie asigurata o temperatura de -35º ÷ -45 ºC, o umiditate a aerului de 95-98% si o viteza a curentilor de aer de cca 15 m/s. Durata congelarii este in medie de 6 ore dar variaza in functie de greutatea carcaselor si de temperatura acestora in faza initiala a congelarii.

DEPOZITAREA CARNII DE PASARE

Carnea de pasare rerigerata si congelata se depoziteaza in depozite special amenajate care sa le asigure temperatura si umiditatea conform starii lor termice.

Medic veterinar,
Dr. Diana Galatanu