Pasari domestice: Ce trebuie sa stim despre boala respiratorie cronica

Boala respiratorie cronica (sinuzita infectioasa) infecteaza gaina, rata, curca, rata si produce micoplasmoza – boala cronica respiratorie de la gaina si sinuzita infectioasa de la curca. Perioada de incubatie variaza de la 5-10 zile in infectiile experimentale cu tulpini foarte patogene, pana la mai multe zile, chiar luni, la puii rezultati din mame infectate. Ei sunt clinic sanatosi si pot manifesta boala mult mai tarziu, sau pot fi serologic pozitivi cand ajung la maturitate.

 

 

Patogenie

M. gallisepticum adera la celulele epiteliale ale cailor respiratorii cu ajutorul unei structuri specializate numite “bled”. La locul respectiv produce peroxizi care provoaca leziuni ale celulelor epiteliale. Micoplasmele stau la suprafata epiteliilor si seroaselor migrand spre seroasele si organele interne. Ele produc o reactie inflamatorie locala in care exista un aflux abundent de celule limfohistiocitare.

Semne clinice

Infectia cu MG evolueaza diferit in functie de efectiv, grad de contaminare, infectii suprapuse, morbiditatea ajungand la 100 %.

Infectia cu MG poate sa ramana subclinica si sa fie decelata sau nu prin seroconversie. Semnele clinice sunt reprezentate prin: coriza, jetaj uni sau bilateral, raluri traheale, tuse, dispnee, stare de prostratie si cioc deschis. La curci formele sunt deosebit de grave, cu sinuzite suborbitare uni sau bilaterale, conjunctivite si blefaroconjunctivite cu inchiderea completa a pleoapelor. La curci si la gainile ouatoare scade nivelul de fertilitate si eclozionabilitate si productia de oua in general.

Creste procentul de oua improprii incubatiei si embrioni morti cu leziuni de poliserozite seroase, sero-fibrinoase si fibrinoase. Pasarile infectate raman purtatoare.

Morbiditatea este mare, dar datorita evolutiei subclinice la adulte, daca nu s-au suprapus infectii intracurente, mortalitatea este scazuta. Daca sunt infectii supraadaugate care de cele mai multe ori coincid si cu fenomene de antibiorezistenta pot fi pierderi mai mari de pana la 30 %. Boala treneaza intr-o ferma, evoluand insidios si progresiv, fara tendinte de vindecare, ea aparand brusc in urma unor factori stresanti.

Modificari ananatomopatologice

Tabloul lezional in MG debuteaza prin inflamatii seroase/catarale ale cailor respiratorii anterioare: sinuzite, blefarite, conjunctivite, traheite. La nivelul sacilor aerieni apar edeme. Intr-o faza ulterioara inflamatia devine seroasa apoi fibrinoasa si difuzeaza la toate seroasele sinusale, toracale si sau abdominale: pericardite, peritonite, perihepatiete, perisplenite, perinefrite, periovarite, salpingite sero-fibrinoase. Aspectul fibrinos este cazeos.

Unele tulpini pot avea tropism articular, producand artrite si tenosinovite.

In formele inaparente, leziunile macroscopice lipsesc, in schimb, in formele acute si supraacute leziunile sunt patognomonice: poliserozite fibrinoase cu un aspect de jumari de oua. Cand se supraapun si alti germeni (e.coli) culoarea fibrinei se inchide (cenusiu). MG intrand pe cale respiratorie, afecteaza teaheea care, uneori, poate fi usor congestionata iar alteori cu zone cataral exsudative.

Leziunile aparatului respirator se datoreaza mai ales infectiilor suprapuse cu germeni oportunisti, care apar in toate infectiile respiratorii. In sacul pericardic poate exista un exudat seros. Indiferent de leziune si de intensitatea lor, intotdeauna trebuie efectuat, in mod obligatoriu diagnosticul diferential.

O categorie care scapa de multe ori unei anchete epidemiologice sunt embrionii. Acestia prezinta leziuni congestive si hemoragice situate in pulmoni, ingrosarea si opacifierea seroaselor pulmonare, toracale si abdominale, vizibile la un control atent, in ultimile zile de incubatie. Vitelusul poate fi de asemenea modificat: cazeos, seros, cu flocoane de fibrina. Acest aspect este produs de infectiile supraadaugate, intotdeauna favorizate de MG. In cazul infectiei cu Mycoplasma synoviae la nivel respirator leziunile sunt identice cu cele din infectia cu MG.

Leziunile articulare se manifesta prin edemul membranei sinoviale, urmate de inflamatie articulara si periarticulara. Lichidul sinovial capata un aspect vascos, apoi cremos si fibrinos. In cazuri grave sunt leziuni la nivelul craniului si vertebrelor cervicale. In unele situatii gainile pot prezenta splenomegalie si hipertofie renala si hepatica concomitent cu atrofia timusului si bursei fabricius.

Medic veterinar,
Dr. Diana Galatanu