In continuare va prezentam punctul de vedere al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti” – ASAS privind evolutia gripei aviare in Romania: Influenta aviara (AI) este o boala virala extrem de contagioasa care afecteaza mai multe specii de pasari domestice, crescute pentru obtinerea de produse destinate consumului uman (gaini, curcani, prepelite, fazani etc.), pasari de agrement si pasari salbatice. Ocazional, in circumstante bine definite, mamiferele, inclusiv oamenii, pot contracta virusul gripal de la pasari.
Exista numeroase tulpini de virus AI, care sunt de obicei clasificate in doua grupe in functie de gravitatea bolii pe care o determina la pasarile domestice: tulpini cu patogenitate scazuta (LPAI), care de obicei provoaca manifestari clinice discrete la pasarile domestice sau deloc, si tulpini inalt patogene (HPAI), care pot cauza semne clinice severe si o rata a mortalitatii crescuta la pasarile domestice.
Influenta aviara a atras atentia comunitatii internationale de-a lungul anilor, focarele inregistrate in industria avicola sau in gospodariile de subzistenta avand consecinte grave atat asupra mijloacelor de trai, cat si asupra comertului international in multe tari.
Desi majoritatea tulpinilor virusului gripei aviare nu infecteaza oamenii, unele, cum ar fi tulpinile H5N1 si H7N9, sunt bine cunoscute publicului din cauza implicatiilor lor in infectii grave si uneori fatale la oameni.
Emergenta tulpinilor HPAI, precum H5N1, un virus AI extrem de patogen, a fost semnalata initial la om in Hong Kong in 1997. Virusul a reaparut apoi in 2003 si 2004 si s-a raspandit din Asia in Europa si Africa provocand cateva sute de cazuri umane si decese, precum si distrugerea a sute de milioane de pasari domestice. Aceasta forma asiatica de H5N1 a declansat ingrijorarea oamenilor de stiinta si a autoritatilor si a generat lansarea unor programe de supraveghere din cauza potentialului pandemic al unui astfel de virus, in cazul in care aparitia unei mutatii i-ar conferi proprietatea de transmitere interumana.
Programele de supreveghere a circulatiei virusurilor AI in populatiile de pasari salbatice cunoscute ca gazde ale acestor virusuri au evidentiat prezenta/circulatia continua a diferite tulpini de virus AI, inclusiv a celor din grupul H5Nx. De la detectia tulpinii HPAI H5N1 Guangdong, China, (clade 2.3.4) in1996, virusul s-a raspandit in peste 80 de tari, mai ales pe rutele pasarilor migratoare si ulterior a evoluat, generand sub-clade 2.3.4.4, care include subtipurile H5N2, H5N5 si H5N8, toate izolate de la pasari domestice in China . Dupa 2010, tulpinile apartinand acestui clade 2.3.4.4 au diseminat in Coreea de Sud in 2014 provocand un focar in sever.
Pana in prezent, izolate ale AI H5N8 au fost identificate in America de Nord, Africa, Europa si Rusia si continua sa provoace focare aviare. In 2014 si 2015, Statele Unite au cunoscut un focar fara precedent cauzat de o tulpina de virus gripal aviar (HPAI) extrem de patogen, H5, al cladei eurasiatice 2.3.4.4. Cazurile initiale au afectat in principal pasarile salbatice si diferite specii de pasari de curte din sistemul free-range, in timp ce focarele ulterioare au afectat gaini si curcani din ferme comerciale.
In 2016 – 2017 si Romania a declarat focare de AI cu tulpina H5N8 la pasari salbatice si la pasari domestice crescute in exploatatii gospodaresti.
Patogenia, transmiterea si dinamica evolutiva intra-gazda a H5N8 eurasiatica initiala si tulpini reasortante ale acesteia au fost supuse unor detaliate investigatii asupra particularitatilor patobiologice dezvoltate in cursul replicarii pe diferite gazde, in cursul aceluiasi eveniment: secventierea tulpinilor izolate de la speciile de galiforme studiate a evidentiat numeroase polimorfisme cu frecventa scazuta si 20 de substitutii la nivel de consens, la toate speciile de pasari si genele virusului, dar mai frecvent la prepelitele si prepelitele japoneze si la determinantii genetici ai proteinelor interne PB1 si PB2.
Aceasta flexibilitate genomica dupa un singur pasaj indica faptul ca virusurile AI pot continua sa evolueze prin circulatie intre diferitele specii de galiforme, crescand oportunitatea lor de a se adapta altor specii. ( J Virol. 2017 Oct 13;91(21).
Mai multe studii au investigat patogenitatea tulpinilor H5N8 (tulpina identificata si la focarul din Romania, 2020) pentru diferite specii de mamifere, culturi de celule de origine mamifera si mamifere de laborator (dihor, soarece), pentru a evalua mutatiile posibile asociate cu riscul dobandirii proprietatii de transmitere interspecii de mamifere a tulpinilor nou generate. Aceste studii au evidentiat ca mutatiile in domeniul proteinei interne PB1 sunt asociate cu susceptibilitatea cerescuta a tulpinilor pentru celulele mamifere si pentru cresterea cantitatii de virus excretat, astfel incat tulpini care ar suferi aceste mutatii sau ar achizitiona prin reasortare o astfel de structura PB1 ar prezenta un risc sporit de transmitere la mamifere.
Desi cazuri de transmitere a H5N8 la om nu au fost semnalate (Tate, 2018), studiul efectuat de Park (Park SJ,2017) demonstreaza ca o singura substitutie genica ar putea spori semnificativ patogenitatea acestora pentru mamifere si ca posibilitatea ca un virus H5N8 sa poata infecta oamenii in viitor nu poate fi deci exclusa.
Si studiul lui Xu W si col. care reitereaza ca pana in prezent, nu au fost raportate infectii umane cu virus A (H5N8), argumenteaza ca posibilitatea nu poate fi exclusa date fiind tendinta evolutiva de transmitere de la pasari la om pe care o manifesta acest sub-clade, demonstrata de rezultatul analizei semnaturii genomice a HPAI H5N8.
Bazat pe aceste evidente, izolatele HPAI A (H5N8) recent aparute arata o tendinta evolutiva spre achizitia mai multor determinanti asociati susceptibilitatii pentru om si, impreuna cu aceasta, a potentialului transmisibilitatii de la pasare la om. Se apreciaza ca este urgenta supravegherea mai extinsa a acestei tulpini HPAI A (H5N8) care se raspandeste rapid si precum si necesitatea pregatirii impotriva potentialelor sale pandemii.
In Romania, conform procedurilor internationale, diagnosticul HPAI consta in identificarea tipului hemahlutininei (Hx) si al neuraminidazei (Nx). Fata de rezultatele studiilor anterior mentionate devine imperativa initierea unui program de cercetare care sa aiba drept scop urmatoarele :
-
- monitorizarea evolutiei genetice a tulpinilor circulante/izolate la noi in tara, prin investigarea in focare a tuturor speciilor aviare susceptibile, nu numai a celei afectate;
- studierea celorlalti determinanti de patogenitate precum proteinele interne PB1, PB2 si altele, care au fost deja demonstrate ca asociate riscului de extensie al spectrului de gazde si patogenitatii tulpinilor HPAI;
- investigarea subiectilor umani din sau in contact cu focarul.
In prezent in Romania nicio structura publica nu investigheaza aceste aspecte, riscand sa ne confruntam cu un fenomen pentru care nu am adoptat investigatii predictive si cu atat mai putin preventive, diagnosticul fiind numai o etapa, ce ramane o simpla constatare in absenta masurilor ofensive de profilaxie.
Bibliografie
Bertran K1, Lee DH1, Pantin-Jackwood MJ1, Spackman E1, Balzli C1, Suarez DL1, Swayne DE2 (2017) Pathobiology of Clade 2.3.4.4 H5Nx High-Pathogenicity Avian Influenza Virus Infections in Minor Gallinaceous Poultry Supports Early Backyard Flock Introductions in the Western United States in 2014-2015. J Virol. Oct 13;91(21))
M. D. Tate, (2018) Highly pathogenic avian H5N8 influenza viruses: should we be concerned? Virulence, VOL. 9, NO. 1, 20–21)
Park SJ, KimEH,KwonHI, SongMS, KimSM, KimYI, Si YJ, Lee IW, Nguyen HD, Shin OS, et al, 2017, Altered virulence of highly pathogenic avian influenza (HPAI) H5N8 reassortant viruses in mammalian models. Virulence. 2017:1–17.
Xu W 1, Dai Y1, Hua C1, Wang Q1 , Zou P1, Deng Q2, Jiang S3, Lu L4 . Genomic signature analysis of the recently emerged highly pathogenic A(H5N8) avian influenza virus: implying an evolutionary trend for bird-to-human transmission.
ASAS
Academia de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti”
