In cazul pasarilor principala eroare de hranire consta in administrarea cerealelor nemacinate.
Pasarile, prin specificul digestiei lor, necesita ca hrana sa aiba un anumit grad de maruntire, care sa permita contactul rapid si intim intre enzime si substratul nutritiv.
Pasarile nu elaboreaza enzime specifice pentru componentii fibrei (peretilor celulari), ceea ce face ca peretii celulari sa nu fie degradati. In felul acesta, nutrientii valorosi nu ajung in lumenul intestinal pentru a fi accesibili digestiei si absorbtiei, ci se pierd prin excretie, dupa o prealabila fermentare in intestinul gos (cecum).
Printr-o hranire rentabila pasarile ajung la greutatea de sacrificare (de 1,5 kg) in maxim doua luni. Si pentru aceasta binenteles furajul trebuie sa fie macinat fin pentru a fi asimiliat. In general reteta pe care o putem face singuri acasa trebuie sa cuprinda aproximativ 80% porumb macinat fin iar in rest srot de floarea soarelui, soia prajita macinata (5%), faina de lucerna, coji de oua macinate, faina de oase si peste (1-2%). In completare oferim furaje verzi tocate si amestecate cu tarite ce permit pasarilor sa fie atrase de hrana si sa asimileze totul pentru a avea un spor cat mai mare in greutate.
