Potarnichile se reproduc pe perechi (distincte) si au doua directii de utilizare: pentru vanat si respectiv pentru consum. Avem potarnichea cenusie (perdix perdix) si potarnichea rosie (alectoris rufa). In tara noastra, cresterea potarnichilor are o extindere in medie limitata, spre deosebire de Franta, unde aceasta indeletnicire se bucura de un mare interes din partea crescatorilor.
In ce priveste cresterea puilor de potarniche, in perioada de demaraj, puii de potarniche se cresc pe asternut permanent (talas), in tarcuri speciale si in loturi de 50-500 capete. In ziua ecloziunii, puii se introduc in etuve de uscat puful, cu caldura radianta, apoi se transfera in hale destinate cresterii lor. Transferul puilor de la statia de incubatie in ferma se face cu mijloace auto izoterme, flosind usi de carton, cu o capacitate de 50 pui fiecare. In cresterea puilor de potarniche se parcurg doua faze si anume:
- faza unu de crestere (de la varsta de o zi la 10 zile).
- faza a doua de crestere (de la varsta de 11 zile la 6 saptamani).
In prima faza de crestere, care corespunde cu perioada de demaraj, puii sunt mentinuti in tarcuri de crestere, amenajate special in acest scop. Fiecare tarc este prevazut cu eleveuza electrica pentru incalzire. Temperatura sub eleveuza va fi de 37°C in primele 5 zile de viata ale puilor, de 36°C intre 6 si 8 zile si de 35°C in zilele a 9-a si a 10-a. In restul halei se recomanda realizarea unei temperaturi de 20°C si a unei umiditati relative a aerului de 75%. Densitatea puilor in hala va fi de max. 90-100 pui/m² de pardoseala. Pentru furajare si adapare se folosesc echipamente de tip start. Cand puii implinesc varsta de 10 zile, se transfera in cotete mobile, sub forma de voliere, unde vor fi tinuti pana la varsta de 6 saptamani, bucurandu-se de binefacerile aerului curat si soare.
Cotetele folosite in faza a doua de crestere sunt in suprafata de max. 1,5 m², putand adaposti fiecare cate 50 de potarnichi. Ele au cate o usa de acces in voliera si 1-2 ferestre de 10×50 cm. Puii pot fi crescuti in adaposturi fixe, cu compartimente prevazute cu voliere inierbate, avand o capacitate de 100-600 capete. La 1 m² pardoseala revine 30-50 pui in varsta de 10 zile. In aceste adaposturi se cresc si potarnichile adulte, la o densitate diminuata. In jurul varstei de 3-4 saptamani se practica un debecaj usor sau se fixeaza un cioc fals, de siguranta. Aceste masuri au un efect anti-pica, stiind ca si la potarnici (in varsta de 4-6 saptamani) apare pericolul declansarii sindromului de pica, cu smulgerea penelor de pe spinare si de la coada, viciu ce poate conduce la canibalism.
Determinarea sexului este posibila la varsta de 6-7 saptamani, dupa culoarea penajului din regiunea scapulara, care este cenusie sau cu desen ”barat” cu alb la femele si de nuanta roscata-stralucitoare, cu dungi longitudinale, la masculi. In acelasi timp, capul la masculi este portocaliu si presarat cu “margele”. La femele, culoarea capului este mai stearsa.
In primele zile de viata, puii de potarniche nu au un apetit ridicat pentru hrana administrata; de abia, din ziua a 4-a, acestia incep sa consume hrana cu multa placere, care se da sub forma de faina, avand un grad fin de macinare. Mai tarziu, hrana se granuleaza. Sub aspectul conditiilor de calitate ale hranei administrate, acestea nu difera de cele asigurate puilor de gaina. De la varsta de 10 zile puii vor primi si pietris insolubil, calibrat, in hranitori speciale, iar de la 3 saptamani, pe langa nutret combinat se va da si grau sfarmat, cu o granulatie de 3,5 mm, in cantitati crescande, pe masura ce puii inainteaza in varsta. De asemenea ei vor mai primi seminte de mohor, mei, sorg, porumb zdrobit etc. Consumul de nutret combinat pe pasare in perioada 0-6 saptamani este de 600 g.
La potarnichile adulte, ele vor fi cazate in adaposturi fixe, cu compartimente prevazute cu voliere. Hranirea si adaparea lor se face dupa normele practicate la gaini, cu anumite exceptii. Consumul de nutret combinat este, in medie de 25 g/zi/cap intre 6-12 sapatamani si de 30 g/zi/cap in continuare. La inceputul perioadei de reproductie (sfarsitul lunii februarie inceputul lunii martie), greutatea corporala a pasarii variaza intre 320-450 g. Armonia cuplurilor se mentine pana la sfarsitul lunii martie, cand masculii devin agresivi si, de aceea, vor fi inlocuiti cu altii. Ouatul se declanseaza in primele 2 saptamani ale lunii aprilie, pentru ca la sfarsitul acestei luni sa se ajunga la o intensitate de ouat de 50-80%. In jurul datei de 15 iulie ouatul inceteaza. Productia de oua obtinuta la o potarniche cenusie este 30-40 buc. La potarnichea rosie fata de cea cenusie apar diferentieri de ordin morfoproductiv, ca de exemplu: productia de oua este mai mica (25-30 buc/pasare), oualele au o fertilitate de 85-90%, iar perioada de incubatie a oualor este mai redusa (23,5 zile).
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
