Bibilica isi are originea in Africa Occidentala, stramosul ei fiind Numida-meleagris sau bibilica salbatica. Bibilicile salbatice traiesc in familii de 10-20 capete si uneori in grupe de 2-8 familii (20-160 de capete). Sunt pasari care se domesticesc foarte usor. Se cunosc cinci specii in salbaticie, dintre care numai doua au fost domesticite (Numida-vulturina, Numida-cristata si Numida-vitrata, iar speciile domestice sunt Numida-meleagris si Numida-Ptyloryncha).
Bibilicile se cresc in special pentru carnea lor de calitate superioara, care este apreciata ca delicatesa la fel ca si carnea de fazan sau potarniche. Greutatea bibilicilor adulte este de 1,5-2 kg, femelele inregistrand greutati ceva mai mari decat masculii. Productia anuala de oua este de 60-90 bucati, uneori putand ajunge la 120 de oua anual. Greutatea medie a oualor este de 45 g. Acestea au coaja groasa, pigmentata si presararata fin cu pete maro. Ouale de bibilica au un gust placut, insa procentual, coaja e in cantitate mai mare decat la celelalte specii de pasari domestice, atingand 16% din greutatea oului.
In general bibilicile sunt rezistente la intemperii, cresterea fiind eficienta daca poate fi facuta pe spatii intense sau in sisteme intensive, cu asigurarea reproductiei in baterii si cresterea puilor pe asternut. Bibilicile cad closti mai tarziu si de cele mai multe ori nu clocesc.
Cresterea bibilicilor in sisteme de intretinere intensive, desi relativ de curand practicata, este intr-o continua dezvoltare, avand in vedere carnea foarte cautata. Carnea de bibilica are un continut ridicat de proteina (23%), scheletul este fin si usor, marind randamentul in carne, care poate ajunge la 72-75% la carcasa. Oul are asa cum am aratat 45g si contine 13,5% proteina si 12,5 grasimi, 0,8% glucide, 0,9% substante minerale si 72,8% apa. Substanta uscata din continutul oului de bibilica este cu 3,5% mai mare decat la oul de gaina, iar continutul in vitamina A este de 2-3 ori mai mare. Oul de bibilica are un gust mai aparte, apreciat de consumatori datorita substantei uscate.
In comparatie cu gaina, incidenta bolilor la bibilici este mult mai redusa, la toate categoriile de varsta. Practic, nu se cunoaste sindromul respirator, inclusiv micoplasmoza respiratorie, pseudopesta etc. Se intalnesc totusi boli parazitare cum ar fi coccidioza, trichomonoza, histaminoze si uneori aspergiloza si candidoza. Rezultate bune inregistrate in sistem intensiv cu hale fara ferestre, pe asternut sau in baterii, greutatea oului, viteza de crestere, conversia furajelor etc. lasa sa se intrevada largi persepective de dezvoltare a acestei specii de pasari in crescatoriile de la noi din tara.
In sistem intensiv, cresterea bibilicilor impune transferul tineretului de inclocuire, la varsta de 26 de saptamani, in adaposturile pentru bibilici outoare. Ouatul incepe la 30 de saptamani si dureaza 35 de saptamani, perioada in care se realizeaza 90-100 de oua sau, in conditii deosebit de confortabile de mediu pot ajunge la productii de 130-150 de oua. Perioada de incubatie a oualor este de 27 de zile, iar consumul mediu zilnic este de 100 g nutret combinat. Pentru a se asigura un procent ridicat de oua fecundate raportul dintre sexe trebuie sa fie 1 mascul la 5-7 femele.
In timpul sezonului de ouat, dupa ce depun 20-30 de oua, bibilicele incep sa manifeste tendinta de a cloci. Pentru evitarea acestei stari fiziologice, legata de intreruperea oautului, este necesar ca in adapost sa se amenajeze boxe pentru loturi de cate 200-300 capete, compartimente cu plasa din sarma, unde se vor amplasa cuibare de ouat pe doua randuri, calculandu-se un cuibar la 6 bibilici. Mai eficient este exploatarea bibilicilor in baterii. Ca norme de densitate, se recomanda colectivitati de 2-3 bibilici intr-o cusca.
Ca si la gaini, bateriile folosite in intretinerea bibilicilor pot fi verticale (pe trei nivele), piramidale sau orizontale. Se folosesc aceleasi adaposturi fara ferestre ca si pentru gaini, asigurand aceleasi parametri de microclimat. In privinta hranei, bibilicele pot fi crescute cu aceleasi tipuri de furaje combinate ca si la gaini.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
