Colibacilozele sunt boli infectioase determinate de diferite serotipuri de Escherichia Coli. Ea este o boala infectioasa comuna mai multor specii de pasari, caracterizata prin semne clinice respiratorii, inflamatii exudative ale seroaselor. Boala este intalnita frecvent la noi in tara, constituind unul din factorii constanti de morbiditate si mortaliate la pasari. Colibaciloza aviara este produsa de diferite serotipuri de Escherichia coli, capabile sa produca imbolnaviri fara concursul unor factori favorizanti.
Tipurile serologice ce produc boala difera de la o zona geografica la alta, in functie de varsta, sistem de crestere, etc. La infectia naturala sunt receptive toate speciile de pasari: gaina, curca, bibilica, fazanul apoi rata si gasca. Totusi boala fiind mai fecventa la bobocii de rata, gasca si la puii de gaina. Infectia naturala se produce pe cale aerogena in principal si mai rar pe cale digestiva. Astfel, un factor pricipal in mentinerea focarelor de colibaciloza il reprezinta excesul de praf.
Infectiile colibacilare grave apar cand proportia colibacililor din aer, fata de numarul total de germeni, depaseste 1-2%. Se admite si transmiterea pe cale verticala a infectiei. Astfel, Escherichia coli poate fi incorporat in ou. Datorita infectiei oviductului, oul se contamineaza cand traverseaza oviductul. Se presupune ca intre 0,5-6% din ouale produse de gaini cu stare normala sunt purtatoare de Escherichia.
La pasari, ca de altfel si la mamifere, infectia colibacilara are un caracter de boala conditionata. Astfel are loc diminuarea rezistentei organismului pasarii, datorita factorilor stresanti cum sunt scaderea si cresterea exagerata a temperaturii aerului din adaposturi, frigul, pentru tineretul aviar favorizeaza aparitia septicemiilor colibacilare si aerosaculitelor.
Clinic boala evolueaza acut, subacut si cronic.
Forma acuta se intalneste la puii de gaina si bobocii de rata in varsta de pana la 3 saptamani dar si la pasarile adulte, chiar cu o stare buna de intretinere. Boala debuteaza brusc cu temperatura crescuta (hipertermie), somnolenta, adinamie, lipsa poftei de mancare (inapetenta), sete exagerata, cianoza crestei, diaree cu fecale de culoare verzuie, urat mirositoare, slabire rapida si moarte dupa cateva zile de evolutie.
Forma subacuta, frecvent intalnita la tineretul de 5-12 saptamani, se manifesta prin semne respiratorii si generale. Semnele respiratorii sunt prezentate de stranut, catar nazal si ocular seros, tuse, respiratie grea si deformarea sinusurilor infraorbitare. Tineretul aviar moare in proportie de 10-15%. Manifestarile generale se intalnesc la puicutele ouatoare de 4-13 saptamani si la pasarile adulte. La gainile adulte, forma subacuta se manifesta cu diaree de culoare alba, scaderea ouatului si in final moarte subita la 2-3% din cazuri. Daca infectia s-a transmis prin ou se constata moarte embrionara si mortalitate la puii eclozionati, in primele saptamani de viata.
Forma cronica se manifesta prin omfalite, artrite la puii mici si ovarite si peritonite la adulte. La taierea cadavrului (anatmopatologic) se observa embrionii cu aspect vascos de culoare galben-verzuie.
La puii cu forma acuta se observa inflamarea seroaselor si a pericardului. Ficatul este distrofic, splina este marita in volum si are o culoare de visina putreda. In cavitatea toraco-abdominala se gaseste exudat sero-fibrinos sau gelatinos de culoare galbuie. La pasarile adulte, ficatul este marit in volum, se rupe usor, cu zone de hepatita hemoragico-necrotica. Uneori, se constata o peritonita fibrino-purulenta. Intestinul prezinta o inflamatie catarala cu puncte hemoragice pe seroasa intestinala. Hemoragii se mai pot observa pe cord si alte organe. In forma cronica se constata noduli in diferite organe ca intestin, ficat, rinichi, splina, cord, ovar, stomac glandular, pulmon, piele. Marimea nodulilor variaza de la foarte mici la dimensiunile unui ou.
Ca si profilaxie, putem spune ca se realizeaza prin asigurarea unor conditii de zooigiena in adaposturi; evitarea factorilor de stress; administrarea unor medicatii antistress (antibiotice, vitamine in furaje sau apa); igiena oului pentru incubat. Pasarile bolnave se izoleaza, se decontamineaza adaposturile, se face tratament cu antibiotice profilactic la pasarile sanatoase din efectiv si se elimina factorii stresanti majori (temperatura mare sau mica, umiditate relativa necorespunzatoare).
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
