Obiectivul cresterii caprinelor din vremuri stravechi si pana astazi este productia de lapte si piei si apoi productia de iezi pentru carne. Caprele prezinta pentru om o sursa de hrana ieftina si nepoluanta, cu valoare biologica ridicata.
Laptele de capra
Laptele este produsul principal pentru majoritatea raselor de capre si reprezinta un aliment cu deosebite calitati nutritive si dietetice. Poate fi consumat imediat dupa mulgere, nefiert, de catre copii, chiar dupa nastere sau batrani. Cantitatea de lapte este influentata de o serie de factori cum ar fi rasa, varsta, sezonul de fatare si tipul de fatare, starea de intretinere, durata lactatiei, numarul mulsurilor, factori climatici, etc.
In conditii normale de intretinere, o capra poate furniza o cantitate medie de lapte/lactatie de 800 de litri. In cazul raselor specializate, se obtine pana la 2700 de litri la rasa Alpina Franceza sau 3063 litri la rasa Wurtenberg. Productia de lapte creste de la a 2-a lactatie pana la a 5-a lactatie, prezinta o cantitate constanta de lapte si apoi descreste. Daca durata lactatiei este mai lunga, creste si cantitatea de lapte, apoi dupa sase-sapte ani se reduce productia de lapte. Temperatura optima de producere a laptelui este de 5 – 21°C.
Insusirile laptelui de capra sunt culoarea alba, gustul si mirosul specific. Gustul si mirosul specific sunt influentate de starea de igiena a caprei, a adaposturilor, a mulgatorului, de prezenta tapilor, de gustul si mirosul plantelor consumate. Se recomanda scoaterea de la administrare a plantelor cu mirosuri si gusturi tari: ceapa, usturoiul, pelinul, alte plante aromate, lupin, vreji de cartofi, coada soricelului etc. Laptele poate fi pastrat la temperatura de 10°C, 2-3 zile, iar la 15-20°C (temperatura camerei) numai 24 ore. Este foarte important faptul ca laptele poate fi consumat sub forma cruda, riscul de transmitere al tuberculozei fiind foarte mic (un caz la o mie), fata de peste 60% in cazul consumului de lapte crud de vaca. Compozitia laptelui de capra este foarte complexa, ceea-ce poate conferi o valoare nutritiva deosebita, superioara celui de vaca si apropiata celui uman. Continutul de grasime a colostrului este de 8% in prima zi si 5% in a 2-a si a 3-a zi. Anticorpii sunt transferati direct din sangele mamei, prin colostru, la nou nascut. Grasimea din lapte este distribuita sub forma de globule fine sub 10 microni, dispersate uniform, fapt care ii confera laptelui de capra un coeficient mare de digestibilitate. Continutul in grasime al laptelui de capra variaza intre 3-3,5% grasime si ajunge pana la 8%. Proteinele se gasesc in lapte in proportie de 3-4,6%, iar fosfolipidele, lecitina este continuta in proportie de 0,037%. Proteina totala a laptelui de capra contine 75% cazeina, fapt important deoarece influenteaza transformarea laptelui in branza. Laptele de capra mai contine lactoza 3,8-5% si substante minerale de 0,7-0,9% mai ales: Ca, P, Mg, Na, K si vitaminele A, D, B, C. Laptele, prin continutul in vitamine, are proprietati antianemice, antihemoragice si confera rezistenta la infectii. Din proteina totala, cazeina reprezinta 1,49% iar lactoalbumina 1,74%. Cantitatea de proteina este maxima seara, iar cea de grasime atinge maxima dimineata. Compozitia aminoacizilor din lapte este asemanatoare cu cea din laptele uman, de aceea laptele de capra este recomandat in hrana copiilor sugari.
Carnea de ied si de capra
Carnea la caprine se obtine, in general, de la tineret. Carnea de tineret este frageda, suculenta, fara depuneri de grasimi. Carnea adultelor, daca nu este reconditionata corect, este mai fada, aspra si mai putin suculenta. Factorii care influenteaza productia de carne sunt: tehnologia de ingrasare, varsta, rasa, gradul de ameliorare, etc. Inainte de sacrificare se recomanda ca tapii sa fie castrati, pentru indepartarea mirosului specific. Din punct de vedere al categoriilor destinate consumului avem carnea de ied crud (de lapte) si este obtinuta de la produsii destinati sacrificarii la 1,5-2 luni. Iezii se sacrifica la o greutate de 8-10 Kg. Cantitatea de carne de ied crud este direct influentata de prolificitate. Carnea de ied de lapte are aceleasi caracteristici cu carnea de pasare. Pentru carnea de ied ingrasat, iezii se ingrasa pana la 4 luni si o greutate de 15-16 kg. Carnea acestor iezi contine apa, cartilagii si proteina nematurata. Carnea este frageda, gustoasa si slaba. Carnea de tineret caprin se obtine prin ingrasat intensiv pana la sase-sapte luni si greutate de 30-35 Kg. Aceasta este slaba, gustoasa, nutritiva si fara miros specific. Carnea din capre adulte: daca animalele nu dau suficient lapte, retin laptele in uger, sunt sterile sau au o varsta inaintata se recomanda imbunatatirea starii de sanatate si sacrificarea lor.
Parul si puful de capra
Parul si puful au ca principal rol biologic protectia organismului. La rasele specializate prezinta deosebita importanta biologica. Parul caprelor are calitati deosebite: luciu, matasozitatea, randament ridicat de spalare. Din parul caprelor se confectioneaza saluri de casmir, tesaturi de mohair si catifea. In ceea ce priveste rasele de lana, intalnim rasa de Angora raspandita in Asia Mica. Produce lana lunga 20-25 cm, semifina omogena cu luciu intens si rezistenta denumita mohair. Principalele rase de puf sunt rasa Kasmir din Podisul Tibet si rasa Pridon.
Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica
