Principalele metode de crestere a iezilor sunt: metoda naturala si artificiala.
Metoda de crestere naturala a iezilor. Aceasta metoda este recomandata crescatorilor mici care adopta sistemul de intretinere in gospodarii, celor care adopta metode extensive de crestere, in turma satului sau turma proprie. Iezii sunt lasati sa suga la discretie pana in momentul intarcarii, la varsta de doua luni. Dupa varsta de doua luni, iezii slabi sau cu o dezvoltare insuficienta mai sug cateva saptamani. Iezii bine dezvoltati consuma de doua ori mai mult lapte decat cei slabi dezvoltati. In primele zile, din cauza volumului mic al stomacului, iezii sug de pana la 25 ori/zi si ajung la o cantitate totala de 800g/lapte/zi dupa varsta de doua saptamani. La patru cinci saptamani, iezii sug peste un litru de lapte zilnic, fapt ce duce la satisfacerea nevoilor de hrana in aceasta perioada a dezvoltarii lor, cand cresterea este foarte rapida. Caprele primipare se lasa in permanenta cu iezii pentru consumarea completa a laptelui. In acest fel se formeaza ugerul. La celelalte capre, surplusul ramas dupa supt se mulge pentru prevenirea mamitelor. La doua saptamani iezii sug de pana la sapte ori pe zi, iar la patru saptamani incep sa consume furaje solide si sug de doua trei ori pe zi. La doua saptamani iezii pot merge la pasune cu mamele sau pot fi scosi in padoc. In padoc trebuie sa existe furaje de calitate la discretie pentru ca iezii sa inceapa sa consume si hrana solida. De asemenea, apa potabila nu trebuie sa lipseasca.
Inca din primele zile dupa fatare iezii trebuie obisnuiti sa stea separati de mame, pentru a nu fi nevoie ca de fiecare data sa trebuiasca sa fie prinsi de catre crescator. Separarea va fi insotita de un zgomot, ca de exemplu un clopotel care va atentiona iezii ca trebuie sa plece de langa mamele lor. Dupa cateva zile iezii vor recunoaste semnalul si se vor indeparta singuri. Pentru a primi furaje consistente si in cantitate suficienta, este necesara amenajarea unui spatiu special in adapost, separat printr-un gratar (gard) de spatiul mamelor. Gratarul trebuie confectionat din zabrele de lemn asezate la distante mici de pana la 15-20 cm astfel incat numai iezii sa poata patrunde printre ele. Iezii vor putea trece sa suga la mamele lor. Caprele pot fi scoase la pasune sau in padoc, pot consuma hrana in liniste fara a fi deranjate mereu de iezi. Secretia laptelui va creste si iezii vor fi usor de intarcat. In compartimentul lor, iezii vor primi fan de otava, de lucerna, de trifoi, nutret concentrat macinat si apa la discretie. Cantitatea de sare va ajunge la 5 grame (o lingurita/cap), iar faina de oase la 5-7 g/cap/zi pana la 10 gr dupa varsta de 3 luni. Consumul de nutreturi concentrate pe ied ajunge la 30g cu un minim de 20g si fan de otava si leguminoase la discretie. Iezii care au la nastere o greutate corporala mica, mai ales cei ai primiparelor (caprele care sunt gestante pentru prima oara) si cei din fatari gemelare, trebuie hraniti cu biberonul fixat la o sticla cu lapte de capra. Cei care sug la mame trebuie obligati sa suga de mai multe ori pe zi. Iezii care la doua luni nu au o greutate satisfacatoare nu vor fi intarcati. Acestia vor mai primi lapte de mama inca doua, trei saptamani. Pe langa lapte, iezii trebuie sa primeasca si un supliment de concentrate. Iezii proveniti din fatari triple se cresc cu biberonul, pana la o greutate convenabila, apoi se sacrifica.
Metoda de crestere artificiala a iezilor este practicata in sistemele de intretinere si crestere intensiva a caprinelor. Metoda consta in separarea in primele patru zile dupa fatare a iezilor de mamele lor si hranirea lor cu inlocuitori ai laptelui si nutreturi combinate. Avantajele metodei constau in principal in evitarea stresului intarcarii, care produce stagnarea cresterii pentru sapte opt zile, in marirea sporului in greutate, in posibilitatea unei supravegheri mai bune a iezilor, recuperarea iezilor orfani, precum si in posibilitatea mecanizarii unor lucrari in ferma. Foarte importanta este valorificarea, prin mulgere si prelucrare, a intregii cantitati de lapte de la capre. Capra da cea mai mare cantitate de lapte in primele doua-trei luni dupa fatare. Laptele muls va fi folosit in folosul proprietarilor si va aduce un profit mai mare. In ce priveste adapostul, trebuie precizat ca, daca fatarile au loc iarna, adapostul trebuie izolat pentru a asigura o temperatura optima de dezvoltare a iezilor. Temperatura trebuie sa fie in primele zile de 18-20 grade, dupa care se reduce la 12 grade. Ventilatia trebuie sa fie asigurata prin circulatia aerului cu o viteza de 0,2 m/s, iar umiditatea nu trebuie sa depaseasca 60%. Alaptarea artificiala iezilor se poate face la galeata sau biberon, la tetine tip-”bar”, sau cu ajutorul unei instalatii automate.
Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica
