Datorita particularitatilor biologice specifice, oile valorifica in mod deosebit furajele bogate in celuloza, fapt care explica ponderea acestora in hrana de iarna. Furajele bogate in celuloza asigura 70-75% din volumul ratiei si 60-65% din valorarea ei nutritiva.

In hrana oilor, se administreaza toate categoriile de fibroase: fanurile de leguminoase, fanurile naturale, paiele, cocenii, vrejurile de leguminoase etc. Cantitatea de fan ce se da tineretului ovin este de 0,5-1 Kg, iar la oi si berbeci de 1,5-2 kg. Furajele fibroase, paiele si cocenii se administreaza, de regula, in perioada a gestatiei, in cantitati de 1,5 kg la animalele adulte si 0,5 kg la tineret. Cocenii de porumb sunt folositi mai bine atunci cand sunt tocati, saramurati sau amestecati cu suculente. Oile valorifica bine vrejurile de leguminoase, iar dintre suculente: furajul murat, sfecla furajera etc, acestea administrandu-se in cantitati de 2 kg la berbeci si 2,5 kg la oi si tineret. In hrana gestantelor, furajul murat se da in asociere cu carbonatul de calciu, dar se exclude din hrana in ultima luna. Furajele concentrate intra intr-o proportie redusa in hrana oilor si numai in perioada de stabulatie, pentru echilibrarea ratiei.

Pentru a avea o imagine clara a necesarului de substante nutritive in functie de diferite stari fiziologice, pe parcursul unui ciclu de productie, o atentie deosebita vom da hranirii oilor in perioada de pregatire pentru monta, in ultimele luni de gestatie si, indeosebi, in perioada de lactatie. In cresterea ovinelor se folosesc trei sisteme de intretinere: pe pasune, in semistabulatie si in stabulatie permanenta.

Intretinerea oilor pe pasune este un procedeu din vechime in tara noastra si recomandat si astazi in toate zonele de relief. Pentru buna desfasurare a procesului de productie, oile sunt grupate in turme astfel: 

• • oile mulgatoare (manzari) se grupeaza in turme de 400-500 capete;
  • mioarele (tineretul de 1 an) si oile sterpe alacatuiesc turme de 300 de capete;
  • carlanii (mielute si berbecutii pana la 1 an) se grupeaza in turme de cate 250-300 capete;
  • berbecutii de reproductie si batalii formeaza turme de 300-400 capete.

Pasunatul trebuie sa se faca rational si, in acest scop, pasunile trebuie parcelate, fiecare parcela fiind pasunata 5-6 zile si apoi lasata in vederea refacerii 15-20 de zile. Pe aceeasi parcela se revine atunci cand iarba a atins inaltimea de circa 8-10 cm. Cele mai bune pasuni se repartizeaza pentru miei, manzari si berbeci reproducatori. Productivitatea turmelor este influentata si de felul cum sunt purtate acestea pe pasune. Oile vor pasuna raspandite pe un front cu lungimea de 200-300 m si adancimea de 40-50 m. In fruntea turmei, de regula, sta un cioban care pastreaza intotdeauna o viteza redusa de deplasare pe pasune. Ciobanii pot fi ajutati foarte bine de caini dresati, care nu lasa oile sa inainteze repede, aduna turma cand este imprastiata si scoala mieii mici care stau prea mult culcati.

In timpul pasunatului, cel mai adecvat program este:

• • intre orele 4-5 mulsul;
  • intre orele 5-11 pasunatul si adapatul oilor;
  • intre orele 11-12 din nou mulsul;
  • intre orele 12-16 adapatul si odihna la umbra;
  • intre orele 16-20 pasunatul oilor;
  • intre 20-21 mulsul;
  • intre 21-23 pasunatul si adapatul;
  • intre 23-4 dimineata -odihna de noapte.

Consumul de apa al oilor este de circa 5 litri/zi, la berbeci 6 litri, iar la tineret 4 litri/zi. Adapatul se face de trei ori pe zi, iar in timpul iernii de doua ori pe zi.

Intretinerea in semistabulatie. Este sistemul utilizat in conditiile agriculturii intensive si consta in limitarea pasunatului la cateva ore pe zi.

Intretinerea oilor in stabulatie permanenta. Consta in eliminarea totala a pasunatului, oile fiind tinute permanent in saivan sau in tabere amenajate pentru administrarea hranei. Acest sistem se aplica in zonele cerealiere, complet lipsite de pasuni. Hranirea in timpul verii se face cu masa verde din conveier. Folosirea acestui sistem ridica o serie de probleme ale organizarii, mecanizarii, organizarii reproductiei etc.

Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica