Experții FAO cartografiază zonele în care culturile și pășunile sunt cele mai vulnerabile la secetă
23 iunie 2026, Roma – O nouă fază a fenomenului „El Niño” este pe cale să înceapă în câteva săptămâni, punând agricultura mondială în stare de alertă. Noi analize realizate de experții Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) permit cartografierea detaliată a zonelor în care seceta asociată cu El Niño are cele mai mari șanse să afecteze culturile și pășunile.
În condițiile în care Organizația Meteorologică Mondială (OMM) prognozează un ciclu mai puternic decât de obicei, analiza FAO se bazează pe 41 de ani de imagini satelitare istorice furnizate de Sistemul său de Indexare a Stresului Agricol (ASIS), identificând locurile în care episoadele puternice și foarte puternice de tip El Niño – Oscilația Sudică (ENSO) tind să provoace cele mai severe secete.
Riscurile sunt cele mai acute în Sahel, în Africa Australă, în Asia de Sud și de Sud-Est, precum și în „Coridorul Uscat” din America Centrală și în regiunea Caraibilor, unde unele zone agricole și de pășunat se confruntă cu o probabilitate de secetă de peste 50% în lunile următoare.
Multe dintre aceste regiuni au fost grav afectate în timpul episoadelor El Niño din 2015–2016 și 2023–2024. Ciclurile El Niño scot la iveală aceleași vulnerabilități și tind să declanșeze compromiterea recoltelor, pierderi de animale, creșterea îndatorării gospodăriilor și migrații în căutare de hrană și apă. Numai în perioada 2015–2016, El Niño a afectat peste 60 de milioane de oameni și a generat apeluri umanitare de 5 miliarde de dolari în 23 de țări.
În prezent, riscurile sunt și mai mari, deoarece fenomenele climatice extreme se suprapun tot mai mult peste conflicte și presiuni economice. „Acesta nu este ca episoadele anterioare de El Niño. Planeta este mult mai caldă astăzi, iar pe fondul conflictelor și al insecurității alimentare generalizate, această nouă fază va lovi cel mai crunt în locurile deja vulnerabile, care au o capacitate limitată de adaptare”, a declarat Jorge Alvar-Beltrán, responsabil pentru resurse naturale în cadrul FAO.
Harta evidențiază țintele prioritare pentru acțiuni timpurii înainte ca prognozele să se transforme în pierderi efective. Ca răspuns la amenințarea tot mai mare, FAO și Programul Alimentar Mondial (PAM) au lansat un apel comun pentru acțiuni anticipative, solicitând 202 milioane de dolari pentru a proteja 8,8 milioane de oameni din 22 de țări cu risc ridicat în fața impactului potențial al unui model climatic El Niño puternic. Apelul vizează intensificarea intervențiilor timpurii, inclusiv sprijin pentru fermieri și crescătorii de animale, asistență financiară anticipativă și consolidarea sistemelor de alertă timpurie, înainte ca seceta, inundațiile și furtunile să degenereze în urgențe umanitare.
Unde este cea mai mare expunere
Riscul este rareori legat doar de deficitul de precipitații. O secetă moderată poate fi devastatoare în locurile care se confruntă deja cu conflicte și foamete cronică, unde culturile depind în întregime de ploi, unde animalele reprezintă cea mai mare parte a avuției unei gospodării, iar familiile au o marjă minimă de redresare. Se preconizează că peste 80% din impactul secetei asupra agriculturii va lovi țările cu venituri mici și medii. „Un fermier își poate pierde mai întâi culturile, apoi animalele și, odată cu acestea, întregul mijloc de subzistență”, a explicat Alvar-Beltrán. „Având în vedere că impactul în cascadă al multiplelor crize este deja evident, este nevoie urgentă de acțiune timpurie.”
În regiunea Sahel, insecuritatea alimentară s-a agravat pentru al cincilea an consecutiv, în timp ce conflictele continuă să strămute populații și să limiteze accesul la comunitățile vulnerabile. Hărțile indică o fâșie largă de secetă agricolă care se întinde din Senegal și sudul Mauritaniei, prin Côte d’Ivoire, Ghana, Togo, Benin și Nigeria, și spre est, până în Etiopia și Sudan.
În Africa Australă, semnalul este și mai pronunțat. Cel mai recent ciclu El Niño a adus cea mai gravă secetă din regiune din ultimul secol, lăsând 61 de milioane de oameni cu nevoie de asistență, punând la grea încercare efectivele de animale, sistemele de alimentare cu apă și pășunile, și împingând peste 8 milioane de oameni în insecuritate alimentară. Prognoza FAO indică o probabilitate de peste 50% de secetă agricolă în mari părți din Namibia și Botswana, extinzându-se în Angola, Zambia, Zimbabwe, Africa de Sud și părți din Mozambic și Madagascar. Într-o regiune în care sectorul zootehnic susține atât securitatea alimentară, cât și avuția gospodăriilor, pierderea pășunilor se transformă rapid într-o pierdere directă de bunuri și capital.
În America Centrală și în Caraibe, riscurile de secetă se pot traduce rapid în foamete. Fenomenul El Niño din 2015–2016 a lăsat 3,5 milioane de oameni în stare de insecuritate alimentară de-a lungul Coridorului Uscat din America Centrală, în timp ce în Haiti recoltele s-au prăbușit cu până la 70%, dublând insecuritatea alimentară în doar câteva luni. Prognozele actuale indică o probabilitate de 70% de precipitații sub limitele normale în întreaga regiune. Riscul de secetă agricolă este cel mai ridicat de-a lungul Coridorului Uscat, în Columbia și Venezuela, precum și în Cuba, Republica Dominicană și Haiti.
În Asia, riscul se extinde asupra unor piețe globale critice. El Niño poate slăbi musonul de vară în mari părți din India, punând sub stres culturile dependente de precipitații, cum ar fi orezul și porumbul, în perioadele critice de vegetație. În 2015, producția de porumb și orez a scăzut în principalele țări producătoare, ceea ce a dus la creșterea prețurilor pentru produsele alimentare de bază. De această dată, riscul de secetă agricolă se întinde din Pakistan și India până în Myanmar, Thailanda, Cambodgia și Vietnam, și mai departe spre est, incluzând Filipine, Indonezia și Timorul de Est.
Unele dintre țările identificate ca fiind extrem de expuse la șocurile provocate de El Niño ocupă, de asemenea, un loc central în cea mai recentă analiză a FAO și PAM privind „Punctele critice ale foametei” (Hunger Hotspots), ceea ce subliniază modul în care șocurile climatice interacționează tot mai mult cu conflictele și presiunile economice, agravând sever insecuritatea alimentară acută.
O hartă pentru acțiune
Atunci când riscul este identificat din timp și la nivel local, fermierii și crescătorii de animale pot lua decizii critice privind semănatul și gestionarea efectivelor înainte ca sezonul de vegetație să fie în plină desfășurare: pot amâna semănatul, pot alege culturi rezistente la secetă, pot stoca furaje pentru vite și pot asigura rezerve suplimentare de apă înainte ca penuria să înceapă.
Analiza FAO poate restrânge evaluarea riscurilor în unele zone până la suprafețe de un singur kilometru pătrat. Însă transformarea preciziei în protecție reală înseamnă conectarea serviciilor meteorologice și hidrologice naționale, a ministerelor agriculturii și a rețelelor de extensie agricolă, astfel încât avertismentul să ajungă la fermier în timp util.
„Acest nivel de detaliu schimbă complet opțiunile unui guvern”, a declarat Riccardo Soldan, responsabil pentru resurse naturale în cadrul FAO. „În loc să disperseze resursele pe suprafețe mari, autoritățile pot concentra sprijinul în punctele critice, direcționând transferuri de numerar, sprijin pentru apă și irigații, hrană pentru animale și alte inputuri esențiale exact în locurile cele mai expuse riscului.”
Există deja dovezi că acțiunea preventivă, înainte ca pierderile să devină realitate, dă rezultate. În Africa Australă, înaintea fenomenului El Niño din 2023–2024, un efort regional de pre-sezon a direcționat aproape 31 de milioane de dollars către mai mult de două milioane de oameni din șapte țări, oferind semințe, sprijin pentru sectorul zootehnic și prognoze îmbunătățite prin sisteme de alertă timpurie. În America Centrală, distribuirea la timp a semințelor rezistente la secetă și cu ciclu scurt de vegetație a ajutat familiile să producă legume, îmbunătățind proviziile de hrană ale gospodăriilor și reducând probabilitatea ca acestea să recurgă la mecanisme negative de adaptare, cum ar fi vânzarea bunurilor sau renunțarea la mese.
