Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a susținut astăzi, în fața Comisiei pentru mediu a Senatului României, pachetul de amendamente la propunerea legislativă privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 (L455/2026). Toate propunerile Clubului au fost acceptate de comisie.
Documentul, aflat pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Senatului convocate în perioada 4–6 august, are 233 de pagini și este prezentat drept jalon de reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o valoare de peste 972,4 milioane de euro. În forma depusă inițial, strategia stabilea ținte cu impact direct asupra activității agricole: extinderea la 30% a teritoriului național cu statut de arie protejată, 10% zone de protecție strictă și reducerea cu 50% a riscului pesticidelor și a nutrienților. Niciuna dintre aceste ținte nu era însoțită de un studiu de impact economic și social.
„Dacă va fi adoptat în forma lui actuală, va pune cruce agriculturii”, a declarat Alexander Degianski, Președintele Clubului Fermierilor Români. „Trist este că până și în expunerea de motive, agricultorul, fermierul, este văzut ca principalul factor de distrugere a biodiversității, când orice om de bun simț știe că povara păstrării biodiversității cade tocmai pe fermier. Și toate astea fără un minim studiu de impact, fără să știm câți bani pierdem în cazul adoptării unor astfel de măsuri. Pierdem miliarde de euro din cauza secetei, din cauza importurilor de cereale din Ucraina, din cauza lipsei sistemelor de irigații.”
Clubul a transmis Senatului României și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor un document cu amendamente punctuale, formulate pe articole și însoțite de motivare tehnică. Poziția Clubului a fost susținută în fața comisiei de Florian Ciolacu, Director Executiv, și Bogdan Chiripuci, Manager Politici Agricole.
„La nivel de principiu, agricultura nu generează presiune asupra biodiversității, ci caută să țină echilibrul biodiversității, pentru că asta înseamnă agricultură. Regulamentul privind reducerea nutrienților și a pesticidelor este parcat la nivel european, deci nu mai există, și nu vedem de ce ar fi asumat prin această propunere de strategie. Creșterea cu 30% a zonelor de protecție și cu 10% a zonelor de protecție strictă trebuie făcută doar cu acordul celor care sunt proprietarii acelor suprafețe. Impactul asupra infrastructurii de irigații, desecare și drenaj și asupra utilizării apei trebuie luat în considerare și din punct de vedere economic. Agricultură fără apă nu se întâmplă”, a declarat Florian Ciolacu în fața comisiei.
Cele nouă amendamente admise de comisie
- Irigațiile devin relevante direct pentru biodiversitate (Capitolul 3, Tabelul 1). Programul Național de Reabilitare a infrastructurii principale de irigații trece de la „relevanță limitată, indirectă” la relevanță ridicată, cu contribuție directă. Gestiunea integrată a apei prin irigații, desecare și drenaj are impact favorabil asupra refacerii accelerate a biodiversității, menține activitatea productivă economic și susține calitatea vieții în mediul rural. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)
- Exploatațiile conforme nu pot fi asimilate activităților ilegale, iar abandonul terenurilor intră în analiza presiunilor (Capitolul 5.3). Evaluarea impactului agriculturii diferențiază explicit activitățile desfășurate cu respectarea legislației, prin condiționalitățile PAC și standardele GAEC, de cazurile de nerespectare a obligațiilor legale. Analiza presiunilor include și efectele abandonului terenurilor agricole, care conduce la invadarea cu specii alogene, pierderea pajiștilor cu înaltă valoare naturală și degradarea habitatelor deschise. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)
- Securitatea alimentară și viabilitatea economică intră în obiectivul dedicat agriculturii (Capitolul 6, Obiectivul B1.4, pag. 66). Gestionarea durabilă a terenurilor agricole se realizează cu respectarea simultană a conservării biodiversității, a securității alimentare, a competitivității agriculturii și a viabilității economice a exploatațiilor. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)
- Principiul compensării integrale și consultarea obligatorie a fermierilor (Capitolul 6, Obiectivul B1.4). Orice măsură care limitează utilizarea terenurilor agricole sau reduce potențialul productiv se aplică numai cu mecanisme de compensare financiară integrală, calculate pe baza pierderii reale de venit. Măsurile care afectează activitatea agricolă sunt precedate de o analiză de impact economic și social elaborată în consultare cu organizațiile profesionale ale fermierilor, iar restricțiile suplimentare se pot institui numai prin act normativ adoptat cu consultarea acestora. Fermierii sunt recunoscuți drept parteneri esențiali în conservarea biodiversității. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)
- Compensări specifice pentru practicile extensive și pentru cele intensive (Capitolul 6, pag. 69). Menținerea practicilor agricole extensive și a metodelor tradiționale se realizează cu asigurarea compensărilor specifice pentru fermieri în cazul afectării producției agricole. Diminuarea efectelor practicilor intensive ține cont de schimbările climatice și menține competitivitatea afacerilor agricole prin compensări specifice și alternative tehnologice viabile. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)
- Ținta privind nutrienții și pesticidele se raportează la nivel național, nu la nivel de fermă (Capitolul 7, Ținta T7, pag. 96). Respectând țintele globale, România se angajează ca, la nivel național și nu la nivel de exploatație agricolă individuală, consumul mediu de produse de protecție a plantelor și de nutrienți să nu depășească valorile medii înregistrate la nivelul Uniunii Europene sau 50% din valoarea înregistrată de statul membru cu cel mai mare consum. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale intră în lista instituțiilor responsabile (Anexa II). Includerea vizează toate acțiunile care privesc agricultura, dezvoltarea rurală, utilizarea terenurilor agricole, plățile compensatorii, măsurile de agromediu, gestionarea speciilor invazive cu impact agricol, restaurarea ecosistemelor agricole și integrarea biodiversității în politicile sectoriale agricole. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)
- Compensarea restricțiilor din siturile Natura 2000 (Capitolul 6, Obiectivul A1, pag. 52). Restricțiile prezente sau viitoare care generează pierderi de venit sau costuri suplimentare pentru agricultură și silvicultură în siturile Natura 2000 sunt însoțite de mecanisme de compensare financiară adecvate. Metodologia și calculul plăților compensatorii se realizează anterior desemnării de noi arii naturale protejate.
- Echilibru între restaurare și continuitatea activității economice (Capitolul 6, Obiectivul A3, pag. 57). Implementarea Planului Național de Restaurare pe suprafețe agricole și forestiere respectă echilibrul dintre obiectivele de conservare și continuitatea activităților economice sustenabile. Pierderile de venit generate se compensează prin scheme dedicate, iar metodologia de calcul se realizează anterior aplicării măsurilor de restaurare.
