Sarbatorile in viata satului implica omul, pe Dumnezeu si natura. Astfel, tot cosmosul se regenereaza in preajma sarbatorii de Craciun, pomii isi iau manta argintie in anumite zile din calendar, iar copii canta colinde de sarbatori.

Gandirea taraneasca sta sub pecetea unitatii. Lumea aceasta, pentru romanul de la tara, este ordonata, frumoasa, asezata in intelesul biologic si moral. La sat viata isi poarta ritmul intre materie si spirit, taranul nostru fiind constient de ideea de bine si de rau.

Astazi avem schimbul de generatii, iar satul traditional romanesc poate supravietui acestui schimb prin cultura populara, care constituie o realitate spirituala. Cultura nu este un buchet ornamental pe haina unei societati, ci o metoda de a veni in contact cu performanta fiind in acelasi timp si un act de salvare.

La „Poarta de sub Feleac” din Cluj -Napoca, unde se incearca reinvierea traditiei sezatorilor, au avut loc, pana acum, obiceiuri traditionale precum sezatoarea, taiatul de porc, colindele de Craciun, etc.

Muzeul este organizat in doua incaperi din gospodaria lui Gheorghe Capusan, amenajata in stil traditional, cu o poarta maramureseana la intrare. In muzeu sunt prezentate costume populare din zona Ardealului si Maramuresului, opinci, razboi de tesut, farfurii de lut, icoane, unelte folosite in gospodarie, cuverturi de pat, lampi cu petrol cum se foloseau in Ardeal, carti religioase si o caruta din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial. Exponatele sunt din toata zona Transilvaniei.