Tradiții românești cu ramuri de salcie sfințite
Floriile se sărbătoresc în 2026 pe 5 aprilie, cu o săptămână înainte de Paștele Ortodox. Evenimentul religios marchează intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, descrisă în Evanghelii ca moment când mulțimea l-a întâmpinat cu ramuri de finic, strigând „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”.
În tradiția ortodoxă românească, ramurile de finic sunt înlocuite cu ramuri de salcie (Salix alba L.), ale căror flori se numesc „mărțișoare”. Credincioșii le duc la biserică pentru sfințire, apoi le păstrează acasă la icoane ca simbol al protecției divine, sănătății și speranței.
Sărbătoarea are dublă semnificație: religioasă (începutul Săptămânii Patimilor) și personală – onomastică pentru cei cu nume de flori: Florin, Florina, Violeta, Camelia, Narcisa, Crina, Iris, Rodica. Este considerată a doua zi ca importanță după Crăciun.
Principalele tradiții românești:
- Sfințirea ramurilor de salcie la slujba de Duminica Floriilor
- Dezlegare la pește – singura din Postul Paștelui
- Plante protectoare: ramurile atârnate deasupra ușii sau la fereastră.
Tradiții specifice pe regiuni
Moldova: Fetele fierb busuioc la miezul nopții, se spală pe cap și varsă apa la rădăcina unui copac înflorit pentru a-și întâlni alesul. Preoții prepară buchete din flori de primăvară și salcie pentru agheasmă. La cimitir se duc ramuri sfințite pentru pomenirea morților.
Transilvania: Fetele pun oglinzi curate și cămăși sub un păr altoit înainte de răsărit, folosite apoi în descântece de dragoste. Ramurile protejează în furtuni și boli, se ating pe copii pentru sănătate.
Maramureș: Copiii merg cu preoții prin sate cântând „Verșul Floriilor” cu salcie înmugurită, depunând ramurile la altar. Fetele practică Lazărița – colinde cu ramuri înmiresmate.
Oltenia: Ramurile se ating pe copii și animale pentru sănătate. Se aerisește zestrea și se pune mărțișor pe pom înflorit. Fetele fac „de ursită” pentru a afla dacă se vor căsători. Curățenie generală a gospodăriei.
Muntenia: Salcia se pune în ciubăraș cu fiertură de pădureț și sovârv pentru înflorirea ouălor de Paște. Ramurile protejează de spirite rele și aduc prosperitate.
Banat: Oamenii se încing cu salcie peste mijloc împotriva durerilor. Fetele mari pun oglindă sub păr altoit pentru descântece de sănătate și dragoste.
Obiceiuri comune
Ramurile sfințite se atârnă deasupra ușii, icoanelor sau ferestrelor, având puteri vindecătoare tot anul. Se spală pe față cu apă cu salcie pentru frumusețe. În mediul rural se atinge cu ramuri animalele și copiii pentru noroc.
Obiceiuri populare păstrate:
- În mediul rural, ramurile sfințite se ating pe copii și animale pentru sănătate și noroc
- Se crede că salcia alungă spiritele rele și aduce prosperitate
- În unele zone se practică Lazărița – fete cu ramuri înmiresmate cântă colinde.
Floriile simbolizează renașterea naturii și victoria vieții asupra morții, fiind asociate cu primăvara. Este ultima duminică din Post, urmată de Săptămâna Mare cu Denii și post aspru. Ramurile se păstrează tot anul, având puteri vindecătoare.
Nume celebrate de Florii (top 10 în România în 2025):
- Florin – 45.000 persoane
- Florina – 32.000 persoane
- Violeta – 28.000 persoane
- Ionela – 25.000 persoane
- Camelia – 18.000 persoane.
Sărbătoarea combină teologia creștină cu folclorul românesc, ramura de salcie înlocuind finicul din cauza climei locale. Floriile anunță Paștele fiind moment de reculegere comunitară și anticipare a Învierii.
