Ministrul Agriculturii solicită menținerea structurii pe doi piloni ai PAC, plățile directe/subvențiile APIA, și fondurile destinate dezvoltării rurale
Structura actuală a Politicii Agricole Comune (PAC) trebuie să rămână neschimbată în viitorul exercițiu financiar 2028-2034. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a subliniat că România nu va sprijini trecerea la un fond unic european, insistând pe păstrarea arhitecturii bazate pe doi piloni: plățile directe/subvențiile APIA pe de o parte, și fondurile destinate dezvoltării rurale pe de altă parte.
Prezent la Conferința Națională „AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035”, eveniment organizat la București de Clubul Fermierilor Români, șeful MADR a explicat motivele pentru care comasarea finanțărilor ar reprezenta o decizie greșită pentru agricultura autohtonă.
„Din punctul meu de vedere, dacă vorbim despre noua politică și noul cadru financiar 2028, fondul unic este o greșeală. De ce spun acest lucru? Pentru că România trebuie să meargă în continuare pe cei doi piloni: partea de subvenții date către fermierii români și partea de dezvoltare. Pentru că, să știți, am mai spus-o, nu putem condiționa mâncarea românească de jaloane și ținte. Nu putem pierde fonduri europene pentru dezvoltarea zootehniei și industriei alimentare, pentru că anumite domenii nu pot să își îndeplinească anumite jaloane și ținte. Banii trebuie să rămână în continuare fermierilor români pentru dezvoltare și pentru investiții în procesare și în zootehnie”, a declarat Florin Barbu.
Securitatea alimentară, componentă strategică a statului
Oficialul a adus în discuție presiunea financiară uriașă sub care își desfășoară activitatea producătorii agricoli din cauza prețurilor scăzute la cereale — aflate la nivelul de acum șapte ani — comparativ cu cheltuielile de producție tot mai ridicate. În acest context, Barbu a subliniat că securitatea alimentară trebuie tratată drept o prioritate de securitate națională, iar sprijinirea fermierilor este o obligație directă atât pentru Guvernul României, cât și pentru Comisia Europeană.
Strategia MADR urmărește integrarea eficientă a sectorului vegetal cu cel zootehnic și cu industria de procesare. Printre măsurile concrete menționate se numără:
- Planul Național Strategic: semnarea unor contracte de finanțare pentru procesare ce se apropie de valoarea de un miliard de euro.
- Programul Investalim: destinat extinderii și modernizării industriei alimentare naționale.
- Măsuri de creditare preferențială: elaborarea a două noi linii de finanțare similare celor din 2024, prin care fermierii beneficiază de o dobândă fixă de 1,90%, în timp ce indicele ROBOR și comisioanele conexe sunt acoperite integral de minister.
Apel către băncile comerciale
În finalul intervenției sale, ministrul a adresat un mesaj ferm instituțiilor bancare, cerându-le să rămână parteneri de încredere pentru mediul agricol, în special în perioadele critice marcate de secetă sau instabilitate economică.
„Sistemul bancar din România trebuie să rămână alături de fermieri. Nu când este soare culegem dobândă, iar atunci când este secetă cerem falimentul fermierilor români. Sistemul bancar trebuie să realizeze un parteneriat corect între fermier și creditele obținute, pentru că fermierii au nevoie de îndrumare, au nevoie de consiliere pentru a crea o disciplină financiară în cadrul fermei”, a încheiat ministrul Agriculturii.
