Ministrul interimar al Agriculturii respinge ideea ca solicitările dintr-un singur județ să blocheze o strategie națională și cere studii clare pentru a lămuri impactul asupra ploilor
Dezbaterile aprinse dintre producătorii agricoli care acuză tehnologia antigrindină că alungă precipitațiile și cei care o consideră indispensabilă pentru salvarea culturilor de la distrugere ar putea fi tranșate prin decizii de natură științifică. În cadrul emisiunii „Agricultura la Raport” de la AGRO TV, ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a propus o reactivare controlată și temporară a infrastructurii pentru a permite realizarea unor analize riguroase în teren.
Oficialul a subliniat că deciziile strategice privind siguranța alimentară și climatică a întregii țări nu pot fi luate sub presiunea unilaterală a unei singure regiuni, făcând referire directă la nemulțumirile exprimate în județul Prahova.
„Nu poate să dicteze Prahova pentru toată țara, chiar dacă ei afirmă că sunt peste 90% care cer să nu mai avem sisteme antigrindină. Sunt fermieri care cer să avem sisteme antigrindină. Ministerul are obligația de a oferi o soluție și pentru cei care vor să fie protejați”, a declarat Tánczos Barna.
Conform strategiei avansate de ministru, reluarea operațiunilor de lansare ar trebui corelată cu monitorizări independente realizate pe parcursul următoarelor sezoane agricole, pentru a obține în premieră date concrete legate de evoluția fronturilor atmosferice după intervenții.
„Eu am propus ca aceste sisteme antigrindină să fie repornite, pe o perioadă mai scurtă, de doi ani sau doi ani și jumătate. În acest timp să se facă și studiile, pentru că nu există”, a precizat ministrul interimar al Agriculturii.
În viziunea sa, absența unor argumente tehnice verificate menține blocat dialogul dintre taberele de fermieri, disputele rezumându-se în prezent doar la teorii opuse, nesusținute de rapoarte de specialitate.
„Dincolo de aceste filosofii, că unii spun că ajută la precipitații, alții spun că distrug, nu avem studii care să demonstreze nici pro, nici contra. Dacă vrem să facem studii, studiile se pot face pe un sistem funcțional”, a afirmat acesta.
O altă componentă a planului ministerial include testarea unor soluții alternative. Tánczos Barna a menționat că infrastructura din județul Satu Mare, finanțată din fonduri europene, utilizează principii tehnice diferite și reprezintă o oportunitate excelentă pentru a compara eficiența și efectele colaterale ale diverselor metode de protecție.
„În paralel, cu siguranță poate fi pornit și sistemul de la Satu Mare, care a fost construit cu fonduri europene, care este pe o altă tehnologie, și să vedem și studiul acela”, a mai spus Tánczos Barna.
