Ieri, Comisia Europeana a publicat, la cererea Consiliului, un studiu privind noile tehnici genomice. Studiul arata ca noile tehnici genomice, care sunt tehnici de modificare a genomului unui organism, au potentialul de a contribui la un sistem alimentar mai durabil, ca parte a obiectivelor Pactului verde european si ale Strategiei „De la ferma la consumator”.

In acelasi timp, studiul constata ca legislatia actuala privind OMG-urile, adoptata in 2001, nu este adecvata pentru aceste tehnologii inovatoare. Comisia lanseaza in prezent o consultare ampla si deschisa privind elaborarea unui nou cadru juridic pentru aceste biotehnologii.

Studiul a fost elaborat in urma unei solicitari din partea Consiliului Uniunii Europene care, la 8 noiembrie 2019, a solicitat Comisiei sa efectueze „un studiu avand in vedere hotararea Curtii de Justitie in cauza C-528/16 privind statutul noilor tehnici genomice in dreptul Uniunii.”

Studiul a fost realizat de Comisie si s-a bazat pe opiniile si contributiile expertilor din cadrul autoritatilor competente din statele membre si ale partilor interesate de la nivelul UE, colectate cu ajutorul unor consultari specifice.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sanatate si siguranta alimentara, a declarat: „Studiul pe care il publicam astazi concluzioneaza ca noile tehnici genomice pot promova durabilitatea productiei agricole, in conformitate cu obiectivele strategiei «De la ferma la consumator». Pornind de la ideea ca siguranta mediului si a consumatorilor este un principiu director al politicilor, a sosit momentul sa purtam un dialog deschis cu cetatenii, cu statele membre si cu Parlamentul European, pentru a decide impreuna viitorul acestor biotehnologii in UE.”

 

Noile tehnici genomice se dezvolta rapid in multe parti ale lumii

Noile tehnici genomice, care pot fi definite ca fiind toate tehnicile de modificare a genomului unui organism dezvoltate dupa 2001 (cand a fost adoptata legislatia UE privind OMG-urile), s-au dezvoltat rapid in ultimele doua decenii in multe parti ale lumii, unele aplicatii fiind deja introduse pe piata de unii parteneri comerciali ai UE.

Principalele concluzii ale studiului sunt:

• • Produsele obtinute cu ajutorul noilor tehnici genomice au potentialul de a contribui la sisteme alimentare durabile, plantele fiind mai rezistente la boli, la conditiile de mediu si la efectele schimbarilor climatice. In plus, produsele pot beneficia de calitati nutritionale mai ridicate, cum ar fi un continut mai sanatos de acizi grasi, si au o nevoie redusa de factori de productie agricola, cum ar fi pesticidele;
  • Contribuind la obiectivele UE privind inovarea si durabilitatea sistemelor alimentare, precum si la o economie mai competitiva, noile tehnologii genomice pot prezenta beneficii pentru multe sectoare ale societatilor noastre;
  • In acelasi timp, studiul a analizat, de asemenea, preocuparile legate de produsele obtinute cu ajutorul noilor tehnici genomice si aplicatiile lor actuale si viitoare. Printre preocuparile exprimate s-au numarat posibilul impact asupra sigurantei si mediului, de exemplu asupra biodiversitatii, coexistenta cu agricultura ecologica si fara OMG-uri, precum si etichetarea;
  • Noile tehnici genomice sunt un set foarte divers de tehnici si pot duce la obtinerea unor rezultate diferite, unele produse vegetale obtinute cu ajutorul noilor tehnici genomice avand profiluri de siguranta pentru sanatatea animalelor si a mediului similare cu cele ale plantelor ameliorate in mod conventional;
  • Studiul arata ca exista indicii clare ca legislatia din 2001 privind OMG-urile, aflata in prezent in vigoare, nu este adecvata scopului pentru anumite tehnologii genomice noi si produsele acestora si ca trebuie adaptata la progresul stiintific si tehnologic.

 

Etapele urmatoare

Studiul va fi discutat cu ministrii UE in cadrul Consiliului Agricultura si Pescuit, care va avea loc in luna mai. Comisia va discuta, de asemenea, concluziile sale cu deputatii din Parlamentul European si cu toate partile interesate.

In lunile urmatoare, va fi efectuata o evaluare a impactului, incluzand o consultare publica, pentru a analiza optiunile de politica privind reglementarea plantelor obtinute cu ajutorul anumitor tehnici genomice noi.

Studiul complet, scrisoarea Comisiei catre Consiliu prin care se transmite studiul si se prezinta actiunile ulterioare in materie de politici, precum si o serie de intrebari si raspunsuri sunt disponibile aici.

Comisia Europeana