Testarea solului a fost o practica acceptata de managementul agricol de zeci de ani.
Interpretarile si recomandarile de fertilitate, pe baza analizelor de sol si informatiile obtinute prin recoltarea probelor de sol, practicile de cultivare, tipurile de sol, utilizarea gunoiului de grajd au contribuit la cresterea eficientei productiei agricole.
Recent, analizele de sol au permis pe termen lung sa se demonstreze ca in multe zone ale lumii valorile de fosfor in sol sunt excesive in raport cu cerintele culturilor.
Se cunoaste faptul ca fosforul in exces devine toxic pentru plante, duce la sterilitatea acestora si la ingalbenirea prematura a frunzelor.
Rolul fosforului in eutrofizarea apelor de suprafata si preocuparile emergente legate de impactul asupra sanatatii umane al proliferarii algelor toxice au intensificat sensibilizarea opiniei publice privind poluarea surselor agricole si nonagricole.
Nevoia de gestionare a planurilor de fertilizanti bazate pe azot si fosfor este acum o problema de dezbateri intense in SUA si Canada. Acestea se refera la trei aspecte: care este metoda de testare cea mai adecvata pentru evaluarea riscului de mediu? ; cum poate cunoasterea chimiei solului cu expertiza hidrologilor, agronomilor, ecologistilor sa evalueze riscurile pe care fosforul al are pentru solurile agricole si apele de suprafata? ; si cum putem folosi cele mai bune practici de management (BMP), in prezent pentru a reduce transportul fosforului in sol si apa ?
ARTICOLE SIMILARE:
http://gazetadeagricultura.info/agrotehnica/452-Rolul_ingrasamintelor_in_viata_plantelor.html
