Oamenii care lucreaza impreuna pentru atingerea unui scop comun au nevoie si doresc o conducere eficienta, in care pot avea incredere si care le va purta de grija. Un bun coducator este cel care slujeste, cel care initiaza, cel care asculta si i-si asuma riscurile.
Exista oportunitati deosebite pentru o buna directionare, atunci cand cei care au o pregatire necesara conduc slujind. Oamenii au nevoie sa fie ingrijiti, incurajati, motivati si chiar educati in ceea ce priveste munca lor. Cei care pot face acest lucru sunt gata sa preia conducerea.
Oamenii s-au nascut sa fie liberi, iar cei liberi inoveaza, creaza si produc. Acestia raspund pozitiv atunci cand stiu ce au de facut si cand sun laudati pentru performantele lor. Oamenii liberi ma fac si greşelii. Pentru asta este nevoie de o conducere eficienta.
Obiectivele conducerii sunt urmatoarele:
Sa-i ajutam pe oameni sa se instruiasca;
Sa urmarim excelenta;
Sa obtinem profit.
Oamenii au urmatoarele cerinte reale:
Sa aiba un scop si o menire in munca pe care o fac;
Sa inteleaga nu numai cum sa lucreze, ci si de ce lucreaza;
Sa participe activ la obtinerea rezultatelor;
Sa fie preocupati mereu de siguranta mediului de lucru si a vietii personale;
Sa fie creativi, productivi si sa contribuie la dezvoltarea firmei;
Sa aiba demnitate si valoare.
Conducatorul este acolo pentru binele firmei si nu firma pentru binele conducatorului.
Conducatorul trebuie sa fie:
exemplu de urmat pentru altii;
initiator in schimbare si in dezvoltare;
activist in cea ce priveste viitorul firmei;
“Daruieste-te pe tine si slujeste pe altii” trebuie sa fie deviza unui conducator. Conducatorul care slujeste si care crede in oamenii sai este responsabil, de asemenea, de impartirea echitabila a compensatiilor financiare.
Puterea nu se poate pastra prin aroganta. Oamenii trebuie condusi pentru a lucra eficient si corect. Doar cei cu frica de Dumnezeu pot spune ce este un lucru bun si un lucru rau intr-o firma.
“A crede pe jumatate înseamna sa nu crezi deloc”. In conducere nu este loc pentru prefecatorie. Slujba de conducator este sa puna lucrurile in miscare, pentru a avea o companie profitabila. Un conducator bun trebuie sa creeze stari de dezechilibru pentru mentinerea si vitalitatea organizatiei, respectiv sa initieze abandonul organizat pentru a elimina functiile irelevante pentru viitor. Decat sa angajam pe cineva in proiect si de care nu avem neaparat nevoie mai bine cumparam ceva hazliu pe care apoi il putem vinde sau sa-l aruncam. Nu putem face acela-si lucru cu oamenii. De aceea conducatorii trebuie sa fie atenti de numarul angajatiilor implicati intr-un proiect.
Pentru a incuraja lucrurile, conducatorul trebuie sa incurajeze si sa sustina spiritul intreprinzator. Conducatorul care vrea sa slujeasca trebuie sa se implice direct în afacerea respectiva pentru a obtine rezultatele dorite.
“Cresterea firmei necesita un flux continu de noi elemente”. Nu vom castiga nimic daca ne uitam in urma. Trebuie sa invatam din trecut , nu sa traim din amintiri. Conducatorul nu are voie sa sacrifice ziua de maine pe altarul zilei de ieri. Conducatorul trebuie sa aibe catva oameni pentru scopuri de scurta durata si catva oameni pentru obiective de lunga durata.
Pietele pe care fiecare firma actioneaza sunt ca niste campuri de bataie. Aceste batalii cer o minte ascutita care sa poata lucra in termeni tactici si strategici. Conducatorul trebuie sa poata trai fara de conducere. Pozitia de sef a fost data fara a ne agata de ea.
Inclinatia pentru avant si viziunea de viitor cere din partea conducatorilor buni initierea unui plan de pregatire si formare a noilor conducatori. Slujirea depinde de sanatate, de situatia familiara si de performantele constante. Conducatorii care slujesc sunt cei care daruiesc, nu cei care iau. Sunt cei care descoperă oportunitati, nu cei care vaneaza titluri.
Conducatorul trebuie sa-si implineasca promisiunile facute inainte de alegeri. Promisinile sunt ca un cont de credit pe care trebuie sa-l achite pana la ultimul banut. Pastrarea clientilor firmei este unitatea de masura a firmei. Dedicarea fata de viitorul firmei presupune ca deseori conducatori sa-si riste proprii bani.
Suntem prizionierii propriilor noastre sperante. Speranta este ceea care ne tine in viata. Viziunea a ceea ce se poate realiza ne inspira pe noi si pe cei ce ne conduc.
