Gestionarea fondurilor europene pentru agricultură a devenit un subiect de dezbatere intensă între liderii Ministerului Agriculturii, pe fondul dezechilibrelor create de eco-schema PD-28, cunoscută popular sub numele de „subvenția pentru pârloagă”. Ministrul interimar Tánczos Barna și-a exprimat public rezervele față de modul în care această măsură a absorbit resurse financiare în detrimentul altor sectoare vitale. „Nu sunt fericit văzând că pârloaga primește mulți bani și sectoare importante rămân fără subvenții”, a punctat ministrul, calificând situația actuală drept „aproape inadmisibilă” și solicitând măsuri de corecție.
Mecanismul de redistribuire: De ce a „înghițit” pârloaga bugetul altor scheme?
Răspunsul la această problemă vine din partea secretarului de stat Emil Dumitru, care a oferit o perspectivă tehnică asupra realocărilor bugetare. Potrivit acestuia, numărul de hectare înscrise în această schemă a depășit orice prognoză inițială, atingând borna de 5,88 milioane de hectare. România a fost prima țară UE care a optat pentru finanțarea acestei practici, transformând obligația de a lăsa 4% din teren neproductiv într-o oportunitate de plată pentru fermieri, inclusiv pentru cei din sectoarele cartofului sau sfeclei de zahăr.
„S-au accesat aproape 5,88 milioane hectare, motiv pentru care am fost nevoiți să suplimentăm bani, pentru că Regulamentul 2115/2021, articolele 101 și 102, precizează foarte clar că atunci când avem o schemă de plată subfinanțată, trebuie să facem realocări de la celelalte scheme de sprijin”, a explicat Emil Dumitru în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport” la AGRO TV.
Limite legislative și soluții de avarie pentru culturile speciale
Deși există presiuni pentru modificarea acestor fluxuri financiare, Emil Dumitru avertizează că marja de manevră este limitată de regulamentele comunitare. Orice intervenție care nu respectă cadrul stabilit cu Uniunea Europeană ar putea atrage sancțiuni și corecții financiare aspre în urma auditurilor viitoare. Oficialul a precizat că România nu își poate permite să devieze de la legislația europeană, riscând să fie obligată să returneze fondurile atrase.
În ceea ce privește sectoarele care se consideră nedreptățite, secretarul de stat a oferit câteva date concrete pentru a nuanța situația:
- Sfecla de zahăr: Sprijinul cuplat a înregistrat o ușoară creștere, fiind cu 2 euro mai mare față de anul anterior.
- Cartoful: Se pregătește un proiect de act normativ pentru un ajutor de minimis finanțat de la bugetul de stat, menit să compenseze costurile și să stimuleze producția autohtonă.
Această clarificare vine după o rundă de consultări între ministrul interimar și echipa sa tehnică, concluzia fiind că prioritatea rămâne conformitatea cu normele UE, chiar și în contextul unor nemulțumiri punctuale în piață.
