Negocieri maraton în PE au impus păstrarea celor doi Piloni ai PAC și creșteri substanțiale pentru plăți directe și sprijin pentru crescători de animale, esențiale pentru competitivitatea fermierilor români.
Europarlamentarul român Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei AGRI din Parlamentul European (PE), a anunțat majorarea bugetului alocat plăților agricole cu 127,6 miliarde euro față de actualul cadru financiar.
„Am propus un buget de 427,6 miliarde euro pentru Politica Agricolă Comună, ceea ce reprezintă o creștere de 127,6 miliarde euro față de actualul buget.”
Propunerea, negociată marți seara în PE, păstrează structura celor doi Piloni ai Politicii Agricole Comune (PAC) – plăți directe și dezvoltare rurală – cu accent pe sprijinul pentru fermieri și crescători de animale.
Contextul negocierilor PE
Discuțiile au vizat cadrul financiar multianual 2028-2034, unde agricultura riscă să fie subordonată altor priorități UE precum coeziunea sau apărarea. Daniel Buda, membru PNL din Grupul PPE, a militat pentru menținerea independenței PAC, argumentând că unificarea fondurilor ar compromite securitatea alimentară europeană. România, beneficiară netă a PAC cu 25 miliarde euro în exercițiul 2021-2027, depinde de aceste plăți pentru modernizarea fermelor mici și mijlocii.
Creșteri bugetare pe Piloni
Pilonul 1 – Plăți directe: Alocarea crește semnificativ, consolidând schema de plăți de bază (aprox. 180 euro/ha în România) și intervențiile eco-scheme. Buda a subliniat egalizarea plăților între state membre, reducând decalajul dintre Vest (Germania: 250+ euro/ha) și Est (România: 180 euro/ha).
Pilonul 2 – Dezvoltare rurală: Fonduri sporite pentru investiții în procesare, irigații și zootehnie, vitale pentru România – țară exportatoare de cereale (12 mln tone grâu/an), dar importatoare netă de carne și lactate procesate.
Impact pentru fermierii români
România gestionează 9,3 milioane ha teren arabil, cu 3,8 milioane ferme (85% sub 5 ha). Plățile directe reprezintă 70% din veniturile fermelor mici, finanțând 50% din investițiile în utilaje. Creșterea bugetară permite:
- Egalizare plăți: România să atingă 220-230 euro/ha în 2030
- Irigații: Extinderea la 2 mln ha (față de 600.000 ha funcționale)
- Procesare: 1 mld euro/an pentru fabrici de carne/lactate
Poziția lui Daniel Buda în AGRI
ales vicepreședinte AGRI în 2024, Buda a blocat tentativele de realocare a fondurilor PAC către apărare (propunere respinsă în martie 2025). A pledat pentru:
- Menținerea plăților directe la 300 miliarde euro garantate
- Separarea Pilonului 2 de coeziune regională
- Reducerea birocrației (70% din timp petrecut pe formulare)
„Agricultura nu e 2% din PIB, ci veriga esențială a securității alimentare. Din 100 euro cheltuiți în magazin, doar 7-8 euro ajung la fermier – trebuie plus-valoare procesare locală”, a declarat el la ZF Agrobusiness Summit 2025.
Context PAC post-2027
Actualul PS PAC 2023-2027 alocă României 9,2 miliarde euro plăți directe + 4,8 miliarde euro dezvoltare rurală. Negocierile PE vin după protestele fermierilor europeni (Strasbourg, ianuarie 2026) și criza importurilor ucrainene (2023-2025).
Franța și Polonia susțin propunerea, Germania condiționează de eco-scheme. Daniel Buda estimează că votul final în PE și Consiliu va confirma majorarea în vară 2026, cu implementare de la 1 ianuarie 2028. România pregătește PS PAC 2028-2034, prioritar irigații și procesare, pentru a transforma producătorul agricol în exportator de produse finite.
