Noul Cod Fiscal pune presiune pe agricultură!
Noul pachet fiscal va avea un impact direct asupra unui număr considerabil de fermieri. Modificările fiscale vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, iar principalele prevederi includ creșteri de impozite și eliminarea unor facilități fiscale existente.
Majorări importante ale impozitelor pe terenurile agricole
Conform noilor reglementări, baza de calcul a impozitului pentru terenurile agricole extravilane este modificată, ceea ce va conduce la o creștere de aproximativ 135% a sumelor datorate de proprietari.
Eliminarea scutirilor de impozite pentru sere, solarii și spațiile de depozitare
Legea pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice introduce, prin Art. XII, punctul 29, o schimbare majoră în ceea ce privește scutirile de impozite prevăzute anterior de Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015).
Astfel, noile prevederi stabilesc:
„În cazul clădirilor utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule destinate depozitării cerealelor, impozitul se reduce cu 50%, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat.”
Dacă anterior aceste spații beneficiau de scutire totală de impozit, începând cu 1 ianuarie 2026 ele vor fi taxate, reducerea aplicată fiind de doar 50%.
Impact asupra investițiilor realizate de fermieri în ultimii ani
În contextul programelor derulate de Ministerul Agriculturii pentru stimularea producției de legume în spații protejate, numeroși fermieri au investit în construcția de sere și solarii, urmărind diversificarea veniturilor și dezvoltarea fermelor. În paralel, numeroase exploatații agricole au construit silozuri și alte tipuri de spații de depozitare pentru a gestiona mai eficient volatilitatea pieței cerealelor.
Noile măsuri fiscale riscă să afecteze aceste investiții, generând costuri suplimentare semnificative și diminuând rentabilitatea economică a fermelor.
Posibile consecințe economice asupra sectorului agricol
Introducerea noilor impozite ar putea conduce la:
- creșterea prețurilor produselor agricole autohtone,
- scăderea competitivității fermierilor români,
- diminuarea cererii pentru produsele locale,
- creșterea importurilor de produse agroalimentare,
- accentuarea deficitului balanței comerciale în sectorul agricol.
Aceste efecte pot avea un impact negativ asupra investițiilor viitoare în spațiile protejate, într-un context în care agricultura românească se confruntă deja cu presiuni generate de secetă, volatilitatea prețurilor și costuri de producție în creștere.
