Romania se afla in categoria tarilor europene cu resurse modeste de apa (locul 11 pentru resursele totale si locul 21 pentru cele formate pe teritoriul sau). In viziune europeana, agricultura reprezinta un utilizator important de apa, viabil economic si competitiv pe piata.

CERINTE SI RESURSE DE APA PENTRU AGRICULTURA

In Romania, resursele de apa exploatabile sunt apreciate la 38 500 mil mc/an, acoperite in modul urmator: Dunarea – 45%; raurile interioare – 45%; subteran – 10%. In total se pot obtine, aprox. 1660 mc/locuitor, situatie apreciata ca modesta.

Suprafata cu potential economic irigabil se apreciaza la 5,5 mil ha, din care 3,5 mil ha cu eficienta economica mare. In acest context, irigatiile vor deveni cel mai important consumator de apa din agricultura si unul dintre principalii consumatori pe plan national, solicitand in medie 35 – 45% din resursele de apa exploatabile ale tarii.

Pe plan international, in cadrul Uniunii Europene, coordonatele de viitor asupra problemei „Apa in agricultura”, se rezuma la urmatoarele obiective:

cerinta de apa cea mai importanta este pentru irigatie, existand doua grupari principale geografice, dupa cum urmeaza: tari din sudul continentului, in care cerinta depaseste 50% din consumul pe plan national (83% in Grecia, 68% in Spania, 57% in Italia); tari din nord si est, unde ponderea apei de irigatii este sub 10%;

agricultura va fi mai flexibila la cerintele de produse ecologice, trebuind sa utilizeze si resursele neconventionale de apa;

se apreciaza ca posibila modificarea climatului la scara planetara, care va genera cresterea solicitarilor de apa.

OBIECTIVE ALE ROMANIEI PENTRU DEZVOLTARE DURABILA

Cu toate progresele inregistrate, procesele din agricultura raman expuse actiunii nefavorabile a unor factori naturali, ale caror aparitie, durata si extindere in spatiu nu pot fi preintampinate sau inlaturate in totalitate.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana presupune realizarea unor modificari, cu deosebire in agricultura, care sa conduca la dezvoltare durabila.

Conform estimarilor specialistilor, circa 2% din totalul suprafetei agricole a Romaniei, de circa 15 milioane ha, este afectata anual de seceta extrem de severa, cultura plantelor nefiind posibila fara irigatie, in timp ce pe 38% din suprafata agricola, irigatia are rolul de a completa precipitatiile in asigurarea necesarului.

Conceptul de monitoring, prevazut de Directiva Cadru 2000/60/EC, priveste apa in general si apa de irigatie in special, in primul rand ca resursa pentru folosinte complexe, si, in al doilea rand, ca un ecosistem cu valoare ecologica.

UTILIZAREA RATIONALA A APEI PENTRU IRIGATIE

Scaderea umiditatii solului sub valoarea plafonului minim Pmin conduce la aparitia deficitului hidric, care poate fi evitat si inlaturat folosind irigatia. Prin irigatie, umiditatea solului este mentinuta in fenofazele critice, intre plafonul minim si capacitatea pentru apa in camp (CC).

Refacerea rezervei se poate face in doua moduri:

pe cale naturala, simultan si in mod aleatoriu prin ploi, iar pe anumite perimetre si in anumite conditii, prin aport freatic;

pe cale artificiala, prin udari aplicate prin rotatie, cu marime constanta sau variabila pe durata ciclului de udare. Operatia se repeta cand din rezerva totala pe adancimea de udare s-a consumat rezerva utila, conform metodei de prognozare – avertizare.

In prezent, circa 95% din instalatiile de udare sunt prin aspersiune, peste 60% fiind cu mutare manuala.

Ciclul reprezinta elementul principal al organizarii activitatii de aplicare a udarilor si al functionarii sistemului hidrotehnic, acesta caracterizandu-se prin urmatoarele elemente:

marimea normei de udare;

momentul inceperii;

fazele diurne de lucru (udare – zvantare – mutare);

numarul de mutari pe zi;

ora de incepere si de finalizare a programului de udare in cursul unei zile;

particularitatile tehnologice.

Diferentierile apar in functie de tipul de norma de udare (variabila sau constanta pe durata ciclului).

Modul de lucru cu norma de marime constanta este generalizat in practica pe suprafete mari, rotatia realizandu-se la nivelul conductei distribuitoare de sector. In aceasta varianta, instalatia uda perioade egale de timp pe fiecare pozitie de lucru si se muta la ore precise.

Aplicarea normelor cu marime variabila pe durata ciclului Tc conduce la cresterea timpului de lucru al instalatiei pe pozitie, de la o zi la alta, sau de la un anumit numar de zile, necesitand organizarea mai atenta a activitatii pe brazde si prin subirigatie.

De asemenea, cunoscand ca irigatia reprezinta o metoda tehnica costisitoare, se impune in primul rand folosirea rationala a celorlalte forme ale apei din sol. Momentul inceperii ciclului si marimea normei de udare se stabilesc prin activitatea de prognozare si avertizare.

Suprafata irigata pe ciclu

Pe Tc, instalatia uda cu norma specifica lunii cu consum maxim (de regula, iulie) o anumita suprafata Sc, depinzand in principal de debitul de alimentare (conditionat de diametrul nominal al conductei), de norma bruta de udare si de timpul diurn de functionare.

In conditiile specifice exploatatiilor agricole mari, ciclul de udare este egal cu perioada de revenire.

 

 

Romania se incadreaza in categoria tarilor cu resurse exploatabile de apa modeste, care vor fi solicitate intens in viitor, datorita aridizarii, prognozata prin modificarea climatului la scara planetara.

In Romania, peste 85% din suprafata arabila cu lucrari de irigatie este privatizata, dar si excesiv de fragmentata in parcele mici, ce nu permit valorificarea superioara a instalatiilor de udare.

Deficitul hidric din sol reprezinta cel mai important factor de risc din agricultura. Pentru aceeasi planta si acelasi tip de sol, randamentul udarii si consumul specific de energie pentru pompare sunt influentate de performantele metodei de udare.

Metoda de udare principala este aspersiunea, impunandu-se perfectionarea tehnicii de udare in contextul progresului tehnologic.

Utilizarea durabila a apei de irigatie necesita aplicarea udarilor la momentul optim, in functie de valoarea evapotranspiratiei reale optime (ETRoptim = Kt × Ev). In acest scop este necesara cunoasterea evaporatiei fizice a apei Ev masurata in evaporimetru tip Bac, si valoarea lunara a indicatorului Kt, ca medie pe un sir de minimum 30 de ani, pentru o anumita planta.

Ciclul de udare reprezinta elementul principal in organizarea rationala a programului de aplicare a udarilor si in functionarea sistemului hidrotehnic. Solutia cu norma constanta este generalizata in practica pe suprafete mari, fata de cea variabila.

Pentru o echipare profitabila a sistemului hidrotehnic cu instalatii de udare, stabilirea suprafetei aferente posibil de udat este bine sa se faca pentru varianta de functionare in majoritatea lunilor din sezonul de irigatie, ca urmare a unei structuri adecvate de culturi. Durata de functionare profitabila a unei statii de pompare de punere sub presiune este de minimum 3 luni/an.

Asociatiile utilizatorilor de apa de irigatie (AUAI) reprezinta unul dintre cei mai importanti utilizatori care trebuie sa se implice in folosirea rationala a apei si retelei de irigatie, precum si in activitatea de prognozare–avertizare, prin infiintarea centrului de avertizare la circa 5000 ha.

Autori:

Dr. ing. Constantin NICOLESCU,

Dr. ing. Gheorghe SOVAIALA,

Drd. ing. Teodor Costinel POPESCU,

Institutul de Cercetari pentru Hidraulica si Pneumatica, Bucuresti