Acum culturile de sfecla de zahar de la noi ocupa 9,17% din suprafata inregistrata in 1989, iar din cele 33 de fabrici de procesare au mai ramas 4, ceea ce inseamna ca Romania este obligata sa acopere cea mai mare parte a consumului din importuri, in ciuda potentialului de productie.
In acest context, fermierii romani din acest sector s-au intalnit la prima editie a Conferintei Nationale a Sfeclei de Zahar. Evenimentul, desfasurat pe 10 si 11 iunie, la Poiana Brasov, a fost organizat de Centrul de Comunicare al Fermierilor din Romania, Federatia Cultivatorilor de Sfecla de Zahar din Romania si I.N.C.D.C.S.Z. Brasov.
La eveniment au participat peste 100 de fermieri din cele mai importante zone de cultura din acest sector. Cu aceasta ocazie a fost facuta o radiografie a acestui sector, a carui situatie actuala indica o scadere semnificativa comparativ cu acum cateva decenii, dar care are sanse reale de revigorare. Producatorii au fost interesati sa afle care pot fi directiile de dezvoltare, care sunt cele mai noi tehnologii si cum se situeaza Romania pe piata europeana a acestui sector.
Fermierii prezenti au aflat de la specialistii din Polonia, Serbia, dar si de la cercetatorii romani, care sunt cele mai noi tratamente fito-sanitare si tehnologiile de fertilizare pentru sporirea productiei pe hectar. De asemenea, cu aceasta ocazie au fost discutate solutiile de finantare pentru producatorii de sfecla de zahar din Romania.
Reprezentantii Agentiei de Plati si Interventii in Agricultura au prezentat la randul lor schemele de plata pe suprafata in acest sector. In acest an subventia acordata pentru cultivatorii de sfecla este de aproximativ 840Euro/ha. La randul lor reprezentantii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale au explicat celor prezenti care sunt masurile pe care intentioneaza Executivul sa le adopte pentru sustinerea culturii de sfecla de zahar in Romania, astfel incat tara noastra sa poata performa pe piata europeana.
“Fermierul roman are nevoie de expertiza tehnologica pentru a tine pasul cu vremurile si a performa corespunzator. Inainte de Revolutie, in Romania existau 255.900 ha cultivate cu sfecla de zahar, acum avem 23.580 ha, adica mai putin de o zecime. Dar, din punctul de vedere al productiei pe ha, 2014 a fost un an record.”, a subliniat Sorin Chelmu, directorul executiv al Centrului de Comunicare al Fermierilor din Romania.
Unul dintre subiectele dezbatute in cadrul Conferintei Nationale a fost impactul pe care il va avea disparitia cotei de zahar, dupa 2017 si cum se pot pregati fermierii pentru a trece cu bine acest prag important pentru piata.
“A fost o ocazie foarte buna pentru producatorii romani de a afla informatii noi legate de tehologiile de fertilizare de baza si foliara, precum si despre protectia culturii de sfecla de zahar si care sunt cele mai eficiente metode de combatere a bolilor si daunatorilor. Producatorii de la noi au nevoie de o crestere a productivitatii si a productiei, pentru a ramane competitivi si dupa 2017. Romania se poate baza pe o serie de puncte forte in acest sector. Avem in primul rand terenuri propice pentru cultura de sfecla de zahar si conditii climatice bune. Pe de alta parte, la noi suprafata medie exploatata intr-o ferma de sfecla este de 24 ha, peste dublul mediei europene care este de 10 ha. Suntem insa in urma din punctul de vedere al randamentului culturii si al calitatii productiei.”, a atras atentia Dr. Ioan Gherman, presedinte al Federatiei Cultivatorilor de Sfecla de Zahar din Romania.
Concluzia principala a intalnirii a fost aceea ca producatorii sunt foarte interesati de noile tehnologii dar si de modul in care pot folosi banii europeni. Fapt cu atat mai important cu cat in momentul disparitiei cotei de zahar, din cauza productivitatii scazute si in lipsa unor strategii coerente, cultivatorul roman de sfecla ar putea avea serioase dificultati in a rezista pe piata.
