Ziua Mondiala a Mediului, 5 Iunie, instituita pentru celebrarea Conferintei “Ecologia Umana” de la Stockholm, reprezinta elementul cel mai important al Programului Ecologic al Natiunilor Unite (UNEP). Ea se inscrie in efortul comun de a promova dezvoltarea durabila a oraselor, de a contribui la promovarea principiilor ecologice si dezvoltarii durabile a vietii umane in centrele urbane in scopul asigurarii unui viitor prosper si sigur din punct de vedere ecologic.
Tot ceea ce se intampla legat de aceasta zi speciala pentru noi si mediu, se inscrie in efortul comun de transmitere catre generatiile viitoare a unui mediu curat si sanatos, cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltarii durabile: economica, ecologica si sociala, constituind un exemplu activ de colaborare intre autoritatile administratiei publice centrale, locale si societatea civila.
Spatiile verzi din orase, gradinile si parcurile sunt adevarate refugii pentru multi dintre noi iar restrangerea spatiilor verzi accentueaza puternic riscurile ecologice urbane si are un impact negativ imediat asupra calitatii vietii si starii de sanatate a populatiei. De aceea, in ultima vreme, lumea lupta sub diverse forme pentru crearea de noi spatii verzi, in special in zonele urbane cele mai aglomerate.
Spre deosebire de alte tari europene, Romania are o situatie net deficitara privind suprafata medie a spatiului verde pe locuitor, daca avem in vedere ca norma OMS este de 50 mp/locuitor, iar standardul Uniunii Europene este de 26 mp/locuitor. In aceste conditii, populatia multor orase din tara noastra nu dispune, in prezent, de necesarul minim de spatii verzi (Bucurestiul detine doar o suprafata medie de 9,67 mp/locuitor).
Perceptia cvasigenerala asupra virtualelor riscuri ce decurg din degradarea ireversibila a ecosistemului planetar prin procesul de urbanizare, a alimentat continuu in ultimele doua–trei decenii, febra ecotivitatii (conceptul de ecotivitate se refera la orice activitate ce promoveaza conservarea si sustenabilitatea ecosistemului si biodiversitatii).
Oamenii de afaceri inteligenti ai lumii moderne, au sesizat si valorificat aceasta disponibilitate psihologica a omului de a-si trai viata cat mai aproape de natura. Prin crearea unor oferte de ecoturism sau turism exotic, prin promovarea unor produse ecologice obtinute prin agricultura organica, prin promovarea unor stiluri de viata simple, integrate in natura, acestia au initiat un trend ecologic ce tinde sa devina tot mai consistent, vizand, deopotriva, modernizarea infrastructurii asezarilor umane, initierea unor sisteme inteligente de producere si conservare a energiei, mentinerea parametrilor naturali ai apei si aerului, recuperarea solurilor degradate s.a.
Restrangerea spatiilor verzi accentueaza masiv riscurile ecologice urbane, avand un impact negativ imediat asupra viabilitatii si sustenabilitatii acestora, asupra calitatii vietii si starii de sanatate a populatiei. Deja, de mai multe decenii, cresterea densitatii locuitorilor din zonele urbane produce o „foame” crescanda de spatiu. In paralel cu evolutia teritoriala tentaculara a marilor orase, s-au modificat structura, arhitectura si design-ul urbanistic, de cele mai multe ori, in detrimentul spatiilor verzi.
De aceea, in ultima vreme, numerosi agenti sociali se implica in ofensiva cresterii, prin diverse mijloace, a suprafetelor verzi urbane, in foarte multe tari ale lumii. Este vorba despre asa-numita gherila verde, ce consta in crearea de spatii verzi cat mai largi si cat mai numeroase, in special in zonele urbane cele mai aglomerate (avem numeroase exemple in Japonia, Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Canada, Libia s.a.).
Conceptul de gherila verde (guerrilla gardening) a fost lansat de Liz Christy impreuna cu grupul sau Green Guerrilla, in anul 1973, prin initiativa de a transforma, intr-o adevarata gradina, o zona intinsa din Bowery Houston – New York. Grupul respectiv a reusit sa faca de nerecunoscut un urias teren viran din oras, transformandu-l intr-o splendida gradina, pe baza de voluntariat.
Conceptul de guerila verde mai are si semnificatia transformarii unor spatii abandonate, aflate in proprietate incerta ori aflate in litigiu, in spatii verzi, adesea chiar fara permisiunea eventualilor proprietari. O asemenea practica este mult mai larg raspandita si mult mai veche decat s-ar putea crede (ex. in New York).
Subiectul acesta nu este lipsit de relevanta nici in cazul Romaniei. Dar a pune problemele in termeni similari pentru o tara ca Romania poate parea socant, cel putin la prima vedere. Totusi, nici macar romanii (larg recunoscuti pentru toleranta lor proverbiala) nu pot ignora la nesfarsit faptul ca, in orasele lor, pot fi intalnite numeroase spatii intravilane, de diverse marimi, abandonate (aflate in litigiu sau in proprietatea nu se stie cui), nu rareori avand rolul de depozit pentru gunoaie. Asta fara a mai aminti fenomenele clasice pentru agricultura romaneasca de dupa anul 1989, cand intinse suprafete agricole sau despadurite, au ramas neutilizate si necultivate ani la rand.
Beneficiile oferite de spatiile verzi sunt extrem de diverse si vorbim in primul rand de beneficii de natura ecologica (din perspectiva ecologica, spatiile verzi urbane sunt un adevarat moderator al impactului activitatilor umane asupra mediului inconjurator). Atunci cand sunt si naturale, au rolul de a pastra si perpetua vegetatia naturala autohtona din zonele in care sunt situate orasele, prin furnizarea si conservarea habitatelor pentru diferite specii, ce pot avea, uneori, o diversitate mai mare decat in habitatele rurale.
Vorbim de asemnea de beneficii de natura sociala intrucat contribuie la cresterea incluziunii sociale, prin crearea de oportunitati pentru ca persoanele de toate varstele sa interactioneze atat prin contact social informal, cat si prin participarea la evenimentele comunitatii.
Impactul pozitiv al spatiilor verzi se extinde si in sfera activarii vietii economice a oraselor. Un mediu placut ajuta intotdeauna la crearea unei imagini favorabile asupra centrelor urbane si, prin aceasta, poate spori atractivitatea pentru investitii si pentru oferta de noi locuri de munca otinand in acest fel beneficii economice.
Da, spatiile verzi sunt datoare de viata, intretin viata, incanta inimile si ochii, dau sperante.
Soc. Mirela Parker
Compartimentul de Educatie si Promovarea Sanatatii al DSP BN
