Principalele rase de gaini crescute in Romania

CategorIes:

By

·

8 – 12 minute
Rase de gaini
Rase de gaini

Gainile reprezinta specia de pasari domestice care reprezinta cel mai mare grad de interes pentru crescatorii de pasari de la noi. La noi in tara nu exista gospodarie rurala in care sa nu se creasca un numar de gaini. Dupa criteriul de productie, rasele de gaini se impart in rase usoare (pentru productia de oua), rase intermediare (mixte) si rase grele (pentru productie de carne).

 

 

 

 

RASELE DE GAINI USOARE

Rasele usoare de gaini grupeaza gaini a caror greutate corporala este mica, femelele adulte realizand in medie greutatea de 1,8 – 2,0Kg, iar productia de oua este ridicata.

Rasa de gaini Leghorn

Rasa Leghorn are ca tara de origine Italia, fiind formata din gaini locale. Gainile locale italiene au fost preluate de americani, care de-a lungul a peste 50 de ani (dupa anii 1840) au ameliorat acest tip de gaina, in special in directia cresterii productiei de oua si, subsidiar, a greutatii corporale, folosind pentru incrucisari gaini din rasele Minorca, Sapaniola etc. Din America, gainile italiene ameliorate – rasa Leghorn au fost importate de europeni, care au continuat procesul de ameliorare. In functie de tara care le-a importat si a continuat procesul de ameliorare, au fost realizate diferite tipuri de gaini Leghorn (olandez, german, danez, italian, american). 

Gainile din rasa Leghorn prezinta peste 10 varietati de culoare cum ar fi alba, neagra, potarnichie, galbena, bruna etc., cea mai raspandita la noi in tara aproape exclusiv fiind varietatea alba. 

Gainile din rasa Leghorn -varietatea alba- sunt cele mai performante, realizand greutatea de 1,8-2 Kg la femelele adulte, iar la cocosii adulti 2,6-2,8Kg. Gainile din rasa Leghorn realizeaza productii de oua de 220-230 bucati in medie pe an, cu variatii foarte mari, de la 175-280 de oua/an. Greutatea medie a oului variaza intre 55 si 65 grame, avand o culoare alba cretoasa. Maturitatea sexuala la aceasta rasa de gaini se realizeaza la varsta de 140-150 de zile, intensitatea ouatului ajungand la 30% din capacitate inaintea implinirii varstei de 25-26 saptamani de viata.

In Romania, rasa Leghorn este folosita la imeprecheri pentru obtinerea unor hibrizi triliniari, care au greutate mai scazuta decat media rasei (1,3-1,4 Kg/cap fata de 2,0 Kg/cap, media rasei), care au realizat un consum de furaje mai scazut, o masa corporala mai mica in scopul obtinerii unei eficiente maxime in productia de oua, aceasta rasa ocupand, in tara noastra, primul loc in productia de oua. La noi au fost formate cateva linii de gaini Leghorn care, prin incrucisari de hibridare si prin incrucisari cu gaini Leghorn importate, au dus la formarea unor hibrizi proprii, romanesti, cu productie foarte buna de oua. 

Denumirea comerciala a acestor hibrizi romanesti de gaini Leghorn, cu insusiri deosebite pentru productia de oua, este de ”ALBO”. Productia de oua a acestor hibrizi ALBO variaza intre 220-260 de oua, cu greutate medie de circa 55 grame, iar greutatea corporala a gainilor adulte este de 1,5-1,7 Kg/cap.

 

RASELE DE GAINI INTERMEDIARE

Gainile din aceasta rasa au un caracter de productie mixt (carne-oua), fiind rasele de gaini cele mai raspandite in tara noastra, atat in complexele avicole de tip industrial, cat si in gospodariile taranesti. Caracterul dominant al acestor rase este o greutate corporala medie de 3,5 Kg la femelele adulte si 4,5Kg/cap la cocosii adulti. Pasarile din rasele mixte se folosesc pe scara larga la incrucisari pentru obtinerea puilor broiler pentru carne.

Rasa de gaini Rhode Island

Rasa Rhode-Island are ca tara de origine America de Nord, fiind adusa in Europa la inceputul acestui secol, in jurul anilor 1910. Desi exista doua varietati de culoare ale acestei rase (alba si rosie), la noi in tara nu se cunoase decat varietatea rosie, care este foarte raspandita.

In Romania, aceasta rasa a fost adusa din Olanda, in jurul anilor 1950, ca pui de o zi, in unele ferme avicole de stat, de unde a avut o mare difuzibilitate in gospodariile populatiei, contribuind la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului ”ROSO”, pentru productia de carne.

Greutatea gainilor adulte ajunge la 2,8-3,0 Kg/cap, iar a cocosilor adulti la 3,6-4 Kg/cap. Viteza de crestere a puilor din aceasta rasa este destul de mare, la varsta de 2 luni puicutele realizand 600 g, iar cocoseii 1,2 Kg/cap. Productia medie de oua este 210 bucati/an, cu limite minime de circa 170-190 de oua, iar cele maxime de 230-250 de oua/an. Greutatea medie a oualor este destul de buna, cu variatii intre 55-65 g/ou. Ouale au coaja pigmentata.

Rasa de gaini Sussex

Rasa Sussex. Rasa de gaini formata in Anglia, ea are trei varietati de culoare, hermina deschisa, pestrita si rosie. In Romania este destul de raspandita, atat in fermele avicole, dar mai ales in gospodariile populatiei, prin varietatea herminata: fond alb, cu penele rectrice (penele de pe coada) si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa, oferind un penaj deosebit de frumos si placut ochiului.

Caracterele morfo-productive ale acestei rase sunt asemanatoare cu cele ale rasei Rhode-Island. Gainile adulte ajung la greutatea de 2,8-3 Kg/cap, iar cocosii 3,8-4,4 Kg/cap. Viteza de crestere a tineretului este destul de ridicata, realizand la varsta de 3 luni 1,0Kg/cap la puicute si 1,2 Kg/cap la cocosei. Puicutele incep ouatul la varsta de 180 de zile. Productia medie de oua este 200 de bucati/an, cu variatii intre 160 si 240 oua/cap. Greutatea oualor variaza intre 55-60 grame/ou.

Gainile din rasa Sussex au o particularitate extrem de apreciata de catre crescatori, prin aceea ca realizeaza un procent foarte mare de ouat in lunile de iarna, motiv pentru care se preteaza foarte bine la sistemul de crestere gospodaresc intensiv sau semiintensiv, acesta fiind si motivul pentru care aceasta rasa este foarte raspandita la noi. 

Gainile din aceasta rasa sunt folosite pentru incrucisari cu cocosi din rasa Rhode-Island, Plymouth-Rock sau Cornish, in scopul obtinerii de pui broiler, la care fenomenul de heterozis (fenomenul genetic care favorizeaza hibridarea) este extrem de manifestat, calitate apreciata de crescatori pentru obtinerea de carnea de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune.

Rasa de gaini Playmoth-Rock

Rasa Plymouth-Rock. Aceasta rasa s-a format in America de Nord in jurul anilor 1880. Aceste gaini au o rezistenta organica, o constitutie si o stare de sanatate deosebita. Penajul are mai multe varietati de culoare: barata (porumbaca), alba, albastra, caramizie, potarnichie, herminata. La noi in tara este foarte raspindita varietatea barata (porumbaca sau pestrita). Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2,5-3 Kg/cap, iar cocosii pot ajunge la 3,7-4 Kg/cap. Hibrizii obtinuti prin incrucisarea gainilor Rock cu rasele Rhode-Island realizeaza productii foarte bune de oua, avand si o rezistenta la imbolnaviri deosebita, ca si a rasei mama Rock, calitati foarte apreciate de crescatori. Productia de oua variaza intre 175-215 oua/an, cu o medie de 200 de oua anual. Greutatea oualor variaza intre 60-62 g/buc. Coaja oualor provenite de la gainile din rasa Rock este pigmentata. Gainile din aceasta rasa au un ”instinct de clocit” manifestat foarte puternic, la circa jumatate din efectivul unei ferme, la unele pasari cu repetarea de doua si chiar trei ori pe an, calitate mult apreciata in gospodariile individuale traditionale. Maturitatea sexuala apare la varsta de 6 luni.

In Romania, in anul 1979 au fost importate din Olanda gaini din rasa Plymouth-Rock, varietatea alba, care au fost folosite la hibridare prin incrucisare cu cocosi din rasa Cornish, obtinandu-se un hibrid ”ROBRO”, cu excelente calitati pentru productia de carne.

Alte rase folosite mai ales pentru hibridari la noi in tara sunt: rasa Wyandotte, rasa Orpington si rasa Gat Golas de Transilavania. Rasa Wyandotte, oormata in America de Nord, in secolul trecut, este folosita ca rasa amelioratoare in directia productiei de carne, realizandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata, mult apreciata de catre consumatori. Penajul acestor gaini este culoare alba. Rasa Orpington s-a format in Anglia, este o rasa mixta, inclinand mai mult spre caracterele raselor grele. Are varietati de culoare neagra, alba si galbena. Este o rasa putin raspandita la noi.

Rasa de gaini Gat-golas de Transilvania

Rasa Gat-golas de Transilvania. Rasa, asa cum spune si numele, este formata in Romania si extrem de raspandita la noi, mai ales in Transilvania. Caracteristica rasei, care de altfel ii da si numele, este faptul ca penajul de pe gat lipseste. Rasa este raspandita si in estul Europei in Basarabia si Ucraina. Penajul este destul de diversificat, cele mai cunoscute varietati de culoare fiind alba, neagra si barata (porumbaca).

Aceste pasari sunt deosebit de rezistente, rustice, cu temperament vioi. In prezent, se cresc cu rezultate bune in micile gospodarii taranesti, nefiind crescute in unitatile avicole de tip intensiv-industrial. Greutatea gainilor variaza intre 2,2-2,5 Kg/cap, iar a cocosilor intre 2,7-3 Kg/cap. Productia de oua, la exemplarele selectionate, variaza intre 120-170 de bucati/an, cu o greutate foarte buna a oualor, de 65-80 grame/ou. Coaja oualor este alba, iar ouatul in lunile de iarna este multumitor, caracter foarte apreciat de catre crescatori. Gainile sunt foarte bune closti, iar puii au o viteza foarte buna de crestere, sub acest aspect fiind o rasa de pasari buna producatoare de carne.

 

RASE DE GAINI GRELE

Rasa de gaini Brahma

Reprezinta un grup relativ mic de rase de gaini, a caror caracteristica generala este masa corporala ridicata, care la gaini atinge usor 3,5-4,0Kg iar la cocosi 4,5-5,5 Kg/cap si chiar peste aceste greutati. Gainile din rasele grele, desi produc o carne cu calitati gustative deosebite si au o masa corporala mare, nu sunt crescute in rasa curata pe scara larga, deoarece sunt pasari tardive, au o viteza de crestere mica, o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitate de produs (de oua sau de carne).

La noi aceste rase nu prezinta interes economic, fiind putin raspandite, iar datorita sensibilitatii organice crescute, se aclimatizeaza greu la conditiile noastre de clima. Practic aceste gaini sunt crescute de iubitorii de pasari impatimiti de la noi din tara, pentru care cresterea pasarilor reprezinta o ocupatie placuta, care ofera satisfactii deosebite, fiind de fapt un adevarat hobby. Neavand importanta practica vom enumera doar cateva dintre cele mai importante rase grele: Brahma, Cochinchina, Faverola, Dorking si altele.

  

RASE DE GAINI DE ORNAMENT

Rasa de gaini decorative

Sunt gaini care dau efecte decorative, estetice, cu randamente economice neinsemnate, crescute doar ca hobby, de catre crescatorii iubitori de pasari.

Enumeram doar cu titlu informativ principalele pasari de ornament cunoscute: rasa Motata, rasa Paduana, rasa Frizata Japoneza, rasa Japoneza ‘de matase’, rasa Phoenix, rasa Pitica de portelan, rasa Olandeza, rasa Houdan si rasele de gaini pitice, din care se cunosc si se cresc destul de multe varietati la noi.

   

RASELE DE GAINI COMUNE

Rasa de gaini comune romanesti

Gainile comune romanesti sunt de o diversitate foarte mare de culoare si anume: culorile alba, potarniche, porumbace (barate), fumurii etc. Aceste varietati s-au pastrat neincrucisate cu alte rase. Gainile comune romanesti reprezinta pasari cu greutate corporala mica, respectiv 1,4-1,7 Kg/cap la gainile adulte si 1,5-2,8 Kg/cap la cocosi, putand fi incadrate, din punct de vedere al greutatii, la rasele usoare. 

Aceste gaini sunt foarte bune closti si mame. Productia de oua este destul de mica, de 100-140 de oua/an, cu o greutate medie pe ou de 50-55 grame. Gainile comune romanesti au calitati deosebite de care trebuie tinut seama in procesul de ameliorare. De la aceste gaini se obtine o carne cu calitati gustative deosebite, mult apreciate de catre consumatori. Gainile comune romanesti au un mare caracter de rusticitate, sunt foarte rezistente la conditiile de mediu si isi cresc bine puii.

Aceste pasari se preteaza foarte bine la conditiile de crestere extensiva, in gospodaria taraneasca, valorificand cu mare usurinta resursele de hrana pe care le cauta de cele mai multe ori singure sau li se administreaza de catre crescator.

Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica
  
 



Related

Keeping you informed and entertained since 2021

Stay updated with our letter

We explore various aspects of modern life, offering valuable perspectives on the latest trends, and helpful tips.