Pentru asigurarea unei hrane gustoase si ieftine pe timpul iernii pentru animalele gospodarului, se practica prepararea nutreturilor murate.
Nutretul se mureaza in gropi cu fundul si peretii de ciment sau scandura, sau la suprafata solului acoperit cu folie groasa de plastic si presat cu anvelope de cauciuc, sau presat cu un utilaj de compactare sub forma de baloti de plastic.
Agricultorul va trebui sa aiba silozul de capacitate varibila, acesta socotindu-se dupa numarul de animale pe care le are de hranit in timpul celor 6 luni de iarna, calculandu-se o ratie zilnica de 20-25 kg nutret pentru vite si 7 kg pentru oi. Astfel pentru o vaca, doi boi, o juninca tanara si 5 oi, ar fi necesar 20-25 mii kilograme de nutret murat.
Plantele care produc cel mai bun nutret murat, sunt cele care contin in seva lor cat mai mult zahar. Astfel pe locul intai vine porumbul de nutret, urmat de sfecla de zahar si de nutret, cartofii, napii si cerealele de vara in stare verde.
Apoi vin gramineele perene si borceagurile. La sfarsit de tot vor fi lucerna, trifoiul, mazarichea si alte leguminoase. Acestea din urma, fiind sarace in zahar, se vor mura alaturi de cele vazute la categoria intaia, iar in cazul cand le vom mura separat, li se va adauga melasa 1%, procurata de la fabricile de zahar, pe care o vom topi in apa.
Plantele care le punem la murat in gropi le maruntim bine si le vom bate cu maiul sau cu piciorele ca sa se preseze cat mai bine, apoi acoperim gura silozului cu scandura si bolovani. Peste 3-4 zile cand silozul s-a lasat 30-40 cm vom umple restul silozului cu acelasi amestec de nutret maruntit si il acoperim definitiv, avand toate crapaturile bine astupate si punand bolovani deasupra cu scopul de a presa nutretul.
Dupa sase saptamani nutretul este bine murat si se poate folosi. Vom scoate zilnic cantitatea de nutret necesara pentru 24 de ore, inchizand la loc silozul. Sfecla inainte de maruntire se va spala, iar cartofii si napii ii vom spala, apoi opari intr-un cazan cu apa in clocota, unde vor sta un sfert de ora, apoi se vor zdrobii si se vor depozita in siloz.
Pentru asigurarea unei hrane gustoase si ieftine pe timpul iernii pentru animalele gospodarului, se practica prepararea nutreturilor murate.
Nutretul se mureaza in gropi cu fundul si peretii de ciment sau scandura, sau la suprafata solului acoperit cu folie groasa de plastic si presat cu anvelope de cauciuc sau presati cu un utilaj de compactare sub forma de baloti de plastic.
Agricultorul va trebui sa aiba silozul de capacitate varibila, socotindu-se acesta, dupa numarul de animale pe care le are de hranit in timpul celor 6 luni de iarna, si calcalandu-se o ratie zilnica de 20-25 kg nutret pentru vite si 7 kg pentru oi. Astfel pentru o vaca, doi boi, o juninca tanara si 5 oi, ar fi necesar 20-25 mii kilograme de nutret murat.
Plantele care produc cel mai bun nutret murat, sunt cele care contin in seva lor cat mai mult zahar. Astfel pe locul intai vine porumbul de nutret, urmat de sfecla de zahar si de nutret, cartofii, napii, si cerealele de vara in stare verde.
Apoi vin gramineele perene si borceagurile. La sfarsit de tot vor fi lucerna, trifoiul, mazarichea si alte leguminoase. Acestea din urma, fiind sarace in zahar, se vor mura alaturi de cele vazute la categoria intaia, iar in cazul cand le vom mura separat, li se va adauga melasa 1%, luat de la fabricile de zahar, pe care o vom topii in apa.
Plantele care le punem la murat in gropi le maruntim bine si le vom bate cu maiul sau cu piciorele ca sa se preseze cat mai bine, apoi acoperim gura silozul cu scandura si bolovani. Peste 3-4 zile cand silozul s-a lasat 30-40 cm vom umple restul silozului cu acelasi amestec de nutret marunti si il acoperim definitiv, avand toate crapaturile bine astupate, si punand bolovani deasupra cu scopul de a presa nutretul.
Dupa sase saptamani nutretul este bine murat si se poate folosi. Vom scoate zilnic cantitatea de nutret necesar pentru 24 de ore, inchizand la loc silozul. Sfecla inainte de maruntire se va spala, iar cartofii si napii ii vom spala, apoi opari intr-un cazan cu apa in clocote, unde vor sta un sfert de ora, apoi se vor zdrobii si se vor depozita in siloz.
