Cultivatorii spun că investițiile în plantații, recoltare, răcire și ambalare sunt dificil de recuperat pe piața internă, în timp ce exportul oferă acces la contracte și prețuri mai apropiate de costurile de producție.
O mare parte din afinele cultivate în România este vândută peste hotare, deși fructele ajung uneori pe rafturile magazinelor românești la prețuri ridicate. Doru Togan, administratorul unei plantații din comuna Iepurești, județul Giurgiu, estimează că aproximativ 80% din producția de afine a țării este exportată. O situație similară a fost prezentată și în alte analize din sector, unde producători au indicat că trei sferturi sau chiar 85% din recoltă ajunge în afara României.
Pentru cultivatori, principala problemă este diferența dintre prețul plătit la fermă și suma cerută ulterior consumatorului. Între producător și cumpărătorul final apar cheltuieli pentru sortare, ambalare, răcire, transport, depozitare și adaosuri comerciale, iar prețul de la raft nu reflectă întotdeauna suma încasată de fermier.
„Exportăm pentru că nu primim un preț pe măsura investițiilor pe care le facem. Am întâlnit situații în care prețul cerut de noi, calculat în funcție de investiții și de calitatea oferită, a fost comparat cu prețul din piață. Ni se spune: «În piață costă 13 lei, nu puteți să vindeți cu 20 de lei». Încercăm să găsim soluții și cred că aproximativ 80% din producția din România pleacă la export”, a explicat Doru Togan în cadrul emisiunii „Fermier în România”, realizată de Victor Mihalache la Radio România Antena Satelor.
Fermierul susține că exportul nu reprezintă întotdeauna prima opțiune, ci devine o modalitate de a evita vânzarea sub costul de producție sau pierderea mărfii perisabile. Afinele destinate piețelor externe trebuie sortate, ambalate și livrate în condiții stricte, iar cumpărătorii din alte țări pot oferi contracte mai potrivite pentru volumele și calitatea obținute în plantație.
În același timp, producătorii spun că și-ar dori ca o cantitate mai mare din recoltă să rămână în România. „Mi-aș dori ca și consumatorul din România să beneficieze de aceste fructe, nu doar să le privească la raft și să se gândească dacă își permite sau nu o caserolă. În perioada de producție din România, ar trebui să le consumăm mai des, nu să le cumpărăm doar în lunile reci”, a declarat Doru Togan.
Sezonul afinelor românești începe, în funcție de soi și de zonă, în luna iunie și poate continua până la începutul lunii august, iar unele plantații pot prelungi recoltarea până la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie. În 2026, primele fructe au fost culese la sfârșitul lunii iunie, iar campania de recoltare a fost anunțată până la începutul lunii august.
Prețul rămâne principalul punct de întâlnire dificilă dintre producători și consumatori. Într-o analiză din 2024, afinele românești au fost vândute în sezon cu 30-40 de lei pe kilogram, în timp ce primele fructe ale recoltei au fost estimate la 50 de lei pe kilogram, cu o scădere treptată până la 20 de lei. În magazine, afinele importate din extrasezon au ajuns la aproximativ 80 de lei pe kilogram în anumite perioade.
Pentru fermieri, costurile includ întreținerea plantației, forța de muncă pentru recoltare, ambalajele, răcirea rapidă și transportul. Pentru cumpărători, prețul final trebuie să rămână accesibil, iar atunci când suma oferită la achiziție nu acoperă cheltuielile producătorului, recolta este direcționată către piețele externe, unde cererea și condițiile comerciale pot fi mai favorabile.
Surse: Radio Romania Antena Satelor, g4food.ro, stirileprotv.ro
